Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru scofal─â

SCOF├üL─é s. f. (Fam.) Pricopseal─â, folos, isprav─â. ÔÖŽ Ceea ce e de folos, util, valoros. ÔÇô Et. nec.
SCOF├üL─é s. f. (Fam. ╚Öi ir.) Pricopseal─â, folos, isprav─â. ÔÖŽ Ceea ce e de folos, util, valoros. ÔÇô Et. nec.
SCOF├üL─é s. f. (Familiar; de obicei cu sens ironic, ├«n leg─âtur─â cu ┬źmare┬╗, ┬źce mai┬╗, ┬źnici o┬╗ etc.) Pricopseal─â, folos; isprav─â. Cump─âr─â tu ╚Ťig─âri ╚Öi pentru mine... c─â, afar─â de tutun, cu mare scofal─â n-o s─â ne alegem. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 305. ╚ś-apoi, pe l├«ng─â toate acestea, nici vro scofal─â mare nu era de d├«n╚Öii: un bordei ca vai de el, ni╚Öte ╚Ťoale rupte, a╚Öternute pe l─âi╚Ťi, ╚Öi at├«ta era tot. CREANG─é, P. 73.
scofálă (fam.) s. f., g.-d. art. scofálei
scofálă s. f.
SCOFÁLĂ s. v. afacere, avantaj, chilipir, câștig, folos, ispravă, pricopseală, profit, treabă.
scof├íl─â (-f├ęli), s. f. ÔÇô Perl─â, comoar─â, praf de aur, obiect de valoare. Crea╚Ťie expresiv─â, probabil bazat─â la ├«nceput pe a scobi ÔÇ×a face o gaur─âÔÇŁ. S-ar fi zis ini╚Ťial cu sensul de felie, c├«nd era t─âiat─â dintr-un fruct, ├«n rotund, cf. scofleaje, s. f. (felie de dovleac) ╚Öi scofal─â ÔÇ×deformareÔÇŁ ├«n Dam├ę. ├Änsemna, prin urmare ÔÇ×lucru f─âr─â importan╚Ť─âÔÇŁ sau ÔÇ×fleacuri, nimicuriÔÇŁ ╚Öi s-a folosit cu sens opus numai ca ironie, care ar fi urmat s─â fie sensul actual. Leg─âtura cu fal─â ÔÇ×glorieÔÇŁ (Scriban) nu este posibil─â. Der. scofeli, vb. (a scormoni, a scruta; Olt., a asambla, a reuni; a economisi), care presupune un sens primitiv, neatestat, de ÔÇ×a g─âuriÔÇŁ, pentru a c─ârui evolu╚Ťie semantic─â, cf. sclipui ╚Öi Graur, BL, VI, 146; scof├«lci, vb. refl. (a se d─âr├«ma, a se ruina; a se trage la fa╚Ť─â, a se zb├«rci, a se rida), pe care Tiktin ├«l lega gre╚Öit de falc─â ╚Öi Scriban de rus. kovyl─Źati ÔÇ×a ╚Öchiop─âtaÔÇŁ; scof├«lcitur─â, s. f. (cavitate, scobitur─â); scofleaje, s. f. (felie de dovleac sau de pepene); scofain─â, s. f. (Banat, ad├«ncitur─â, depresiune); scob├«l╚Ťi, vb. (Trans., a diminua, a reduce), prin contaminare cu cob├«l╚Ť; scom├«rl─â, s. f. (Trans., om slab, vl─âguit).
SCOF├üL─é f. fam. Treab─â realizat─â; isprav─â. ÔŚŐ Mare ~! mare lucru! (Nu) e mare ~ (nu) e cine ╚Ötie ce lucru important. A (nu) face mare ~ a (nu) face cine ╚Ötie ce isprav─â. /Orig. nec.
scofal─â f. Mold. procopseal─â: vrÔÇÖo scofal─â mare nu era de d├ón╚Öii CR. [Origin─â necunoscut─â].
scof├íl─â ╚Öi (nord) hof├íl─â f., pl. inuz. e (vsl. vhala, prof. ╚Öi hvala, laud─â, de unde vine ╚Öi rom. fal─â). Iron. Isprav─â, mare lucru, mare treab─â: ce scofal─â m─ş-a─ş f─âcut? A nu fi nic─ş o scofal─â de capu cu─şva, a nu fi de nic─ş o scofal─â, a nu valora nimic.
scofal─â s. v. AFACERE. AVANTAJ. CHILIPIR. C├Ä╚śTIG. FOLOS. ISPRAV─é. PRICOPSEAL─é. PROFIT. TREAB─é.
scofal─â s. f. sg. (iron.) pricopseal─â, folos, isprav─â

Scofal─â dex online | sinonim

Scofal─â definitie

Intrare: scofal─â
scofal─â substantiv feminin