Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru scof├ólcitur─â

SCOF├éLCIT├ÜR─é, scof├ólcituri, s. f. 1. Ad├óncitur─â, cut─â format─â pe obrajii persoanelor foarte slabe sau b─âtr├óne. 2. V─âg─âun─â; f─âga╚Ö. ÔÇô Scof├ólci + suf. -tur─â.
SCOF├ÄLCIT├ÜR─é, scof├«lcituri, s. f. Ad├«ncitur─â, cut─â format─â pe obrajii sau pe fa╚Ťa persoanelor foarte slabe sau b├ótr├«ne. Toate zb├«rciturile ╚Öi scof├«lciturile disp─âruser─â, sub grosul strat de suliman artistic. La TDRG. ÔÖŽ Fig. V─âg─âun─â, f─âga╚Ö. Calul, prin scof├«lciturile muntelui, t├«r─â╚Öte astfel sc├«ndurile, care-i sfarm─â picioarele ╚Öi coastele. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 50.
scofâlcitúră (pop.) s. f., g.-d. art. scofâlcitúrii; pl. scofâlcitúri
scofâlcitúră s. f., g.-d. art. scofâlcitúrii; pl. scofâlcitúri
SCOFÂLCITÚRĂ s. v. adâncătură, adâncitură, cufundătură, scobitură, scufundătură.
scof├«lcit├║r─â f., pl. ─ş. Parte scof├«lcit─â, obraz scof├«lcit. Om scof├«lcit.
scofîlcitură s. v. ADÎNCĂTURĂ. ADÎNCITURĂ. CUFUNDĂTURĂ. SCOBITURĂ. SCUFUNDĂTURĂ.

Scofâlcitură dex online | sinonim

Scofâlcitură definitie

Intrare: scofâlcitură
scofâlcitură substantiv feminin