sclifosi definitie

11 definiții pentru sclifosi

SCLIFOSÍ, sclifosesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A plânge fără motiv sau a se preface că plânge; a se smiorcăi. 2. A face mofturi, nazuri, fasoane; a se fandosi. – Et. nec.
SCLIFOSÍ, sclifosesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A plânge fără motiv sau a se preface că plânge; a se smiorcăi. 2. A face mofturi, nazuri, fasoane; a se fandosi. – Et. nec.
SCLIFOSÍ, sclifosesc, vb. IV. Refl. 1. A plînge prefăcut, fără motiv; a se smiorcăi. Îmi era rușine și-mi ascundeam ochii să nu vadă nimeni că mă sclifosesc ca o proastă. C. PETRESCU, C. V. 88. Mireasa au pus nasul în piept și se sclifosea și mai tare. SBIERA, P. 20. Nu mă duc, mamă! nu mă duc la Socola... ziceam eu plîngînd cu zece rînduri de lacrimi... – Degeaba te mai sclifosești, Ioane, răspunse mama cu nepăsare. CREANGĂ, A. 119. 2. A face mofturi, nazuri, fasoane, a se fandosi, a se marghioli. Femeile mai în vîrstă, bucuroase că sînt în joc, se sclifoseau făcînd fel de fel de mofturi. CAMIL PETRESCU, O. I 314. Ian să-i fi sculat la treabă și apoi să-i vezi cum se codesc, se drîmboiesc și se sclifosesc, zise mama. CREANGĂ, A. 39.
!sclifosí (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se sclifoséște, imperf. 3 sg. se sclifoseá; conj. prez. 3 să se sclifoseáscă
sclifosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sclifosésc, imperf. 3 sg. sclifoseá; conj. prez. 3 sg. și pl. sclifoseáscă
SCLIFOSÍ vb. 1. v. afecta. 2. v. smiorcăi.
A SE SCLIFOSÍ mă ~ésc intranz. 1) A plânge prefăcut, trăgând zgomotos și repetat aerul pe nas; a se smiorcăi. 2) depr. A avea o comportare de copil cu nazuri; a face fasoane; a se fasoni; a se marghioli; a se fandosi. /<ngr. stílvosa
sclifosì v. Mold. 1. a se preface că plânge; 2. a face nazuri: se codesc și se sclifosesc CR. [Tras din clefăì].
sclifosésc (mă) v. refl. (var. din sclivisesc). Mă alint, mă prefac că plîng, fac nazurĭ ca să obțin ceva: copiiĭ se sclifosesc. – Și scle- (est). V. chirfosesc.
SCLIFOSI vb. 1. a se afecta, a se fandosi, a se maimuțări, a se prosti, (pop. și fam.) a se scălîmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. și reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Nu te mai ~ atîta!) 2. a se lamenta, a (se) scînci, a se smiorcăi. (Toată ziua se ~.)
sclifosí, sclifosesc, vb. refl. – (reg.) 1. A se smiorcăi. 2. A se fandosi. – Et. nec. (DEX); din sclivisi „a se dichisi” (Scriban); din ngr. skivóso (MDA).

sclifosi dex

Intrare: sclifosi
sclifosi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a