sclerenchim definitie

8 definiții pentru sclerenchim

SCLERENCHÍM, sclerenchimuri, s. n. Țesut al unei plante alcătuit din celule moarte, cu membrane îngroșate. – Din fr. sclerenchyme.
SCLERENCHÍM, sclerenchimuri, s. n. Țesut al unei plante alcătuit din celule moarte, cu membrane îngroșate. – Din fr. sclérenchyme.
sclerenchím s. n., pl. sclerenchímuri
sclerenchím s. n., pl. sclerenchímuri
SCLERENCHÍM s.n. (Biol.) Țesut vegetal de susținere, alcătuit din celule cu membrane mai mult sau mai puțin lignificate. [< fr. sclérenchyme, cf. gr. skleros – tare, enkhyma – amestec].
SCLERENCHÍM s. n. țesut vegetal de susținere, din celule cu membrane lignificate. (< fr. sclérenchyme)
SCLERENCHÍM (< fr. {i}; {s} sclero- + gr. enkyma „amestec”) s. n. Țesut cu rol mecanic sau de susținere a plantei, format din celule moarte, sau celulozice. S. fibros este format din celule foarte alungite și subțiri, cu lumen îngust, fiind inclus în țesutul lemnos sau în jurul acestuia sau în fasciculele conducătoare. La unele plante (in, cânepă, iută, ramia etc.) constituie fibre textile. S. scleros este format din sclereide.
SCLER-, v. SCLERO-.~adenie (v. -adenie), s. f., adenopatie cu caracter scleros; ~ectazie (v. -ectazie), s. f., tumoare a corneei cu caracter scleros; ~ectomie (v. -ectomie), s. f., rezecție chirurgicală a scleroticii; ~emie (v. -emie), s. f., sclerodermie generalizată; ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut vegetal de susținere format din celule moarte, cu membrane îngroșate și lignificate; ~odont (v. -odont), adj., cu dinți rigizi; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., întărire patologică a țesutului conjunctiv al ochiului; ~onichie (v. -onichie), s. f., îngroșare congenitală a unghiilor.

sclerenchim dex

Intrare: sclerenchim
sclerenchim substantiv neutru