Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru schizofrenie

SCHIZOFREN├ŹE, schizofrenii, s. f. Boal─â mintal─â cronic─â caracterizat─â prin sl─âbirea ╚Öi destr─âmarea progresiv─â a func╚Ťiilor psihice ╚Öi prin pierderea contactului cu realitatea. ÔÇô Din fr. schizophr├ęnie.
SCHIZOFREN├ŹE, schizofrenii, s. f. Boal─â mintal─â cronic─â caracterizat─â prin sl─âbirea ╚Öi destr─âmarea progresiv─â a func╚Ťiilor psihice ╚Öi prin pierderea contactului cu realitatea. ÔÇô Din fr. schizophr├ęnie.
SCHIZOFREN├ŹE s. f. Boal─â psihic─â grav─â, care se manifest─â prin sc─âderea activit─â╚Ťii intelectuale ╚Öi prin dezechilibrarea unit─â╚Ťii ╚Öi a coeren╚Ťei psihice.
schizofren├şe (-zo-fre-) s. f., art. schizofren├şa, g.-d. art. schizofren├şei; pl. schizofren├şi, art. schizofren├şile
schizofren├şe s. f. (sil. -fre-), art. schizofren├şa, g.-d. art. schizofren├şei; pl. schizofren├şi, art. schizofren├şile
SCHIZOFREN├ŹE s. (MED.) demen╚Ť─â precoce.
SCHIZOFREN├ŹE s.f. Boal─â psihic─â grav─â, manifestat─â printr-o sc─âdere treptat─â a activit─â╚Ťii intelectuale ╚Öi printr-un dezechilibru psihic general. [Gen. -iei. / < fr. schizophr├ęnie, cf. gr. schizein ÔÇô a ├«mp─âr╚Ťi, phren ÔÇô spirit].
SCHIZOFREN├ŹE s. f. boal─â psihic─â grav─â caracterizat─â prin disocierea spiritului, idei delirante ╚Öi halucina╚Ťii. (< fr. schizophr├ęnie)
SCHIZOFREN├ŹE ~i f. Boal─â psihic─â cronic─â, care se manifest─â prin dereglare treptat─â a proceselor mintale. [G.-D. schizofreniei] /< fr. schizophr├ęnie
SCHIZOFRENIE s. (MED.) demen╚Ť─â precoce.
SCHIZOFREN├ŹE (< fr.; {s} schizo + gr. phren ÔÇ×spiritÔÇŁ) s. f. Boal─â cronic─â, caracterizat─â prin destructurarea progresiv─â a func╚Ťiunilor psihice (afectivitate, intelect, voin╚Ť─â), care duce la pierderea contactului cu realitatea. ├Ämbrac─â numeroase forme clinice, constituind de fapt un grup de afec╚Ťiuni cu simptome foarte diverse. Se caracterizeaz─â prin disociere mintal─â, respectiv discordan╚Ť─â afectiv─â (lips─â de armonie ├«ntre sentimente ╚Öi expresia lor), limbaj incoerent, dezorganizat. ├Än unele forme apar idei delirante bizare, delir de grandoare sau de persecu╚Ťie, halucina╚Ťii auditive, g├«ndire accentuat ilogic─â, afectivitate neadecvat─â, repliere autistic─â (retragere ├«n sine ╚Öi ruperea contactului cu lumea exterioar─â). Prin tratament adecvat (neuroleptice, psihoterapie, socioterapie) poate fi ╚Ťinut─â sub control, permi╚Ť├ónd bolnavului s─â-╚Öi g─âseasc─â un anumit echilibru. Psihiatrul german Emil Kraepelin a descris, ├«n 1899, primul simptomele maladiei, disting├ónd-o de psihozele maniaco-depresive.
SCHIZO- ÔÇ×diviziune, fisurare, despicareÔÇŁ. ÔŚŐ gr. skhizo, ein ÔÇ×a despica, a divizaÔÇŁ > fr. schizo-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. schizo-. Ôľí ~carp (v. -carp), s. n., fruct uscat care, la maturitate, se desface ├«n mai multe mericarpii monosperme indehiscente; ~cefal (v. -cefal), s. m., monstru av├«nd capul fisurat longitudinal; ~cit (v. -cit), s. n., schistocit*; ~cotilie (v. -cotilie), s. f., multiplicare prin divizare a cotiledonului; ~fazie (v. -fazie), s. f., vorbire incoerent─â, confuz─â, ├«n ciuda ├«n╚Ťelegerii cuvintelor, ├«nt├«lnit─â ├«n formele avansate de schizofrenie; sin. disfrazie; ~fite (v. -fit), s. f. pl., grup de plante inferioare unicelulare, lipsite de nucleu, care se reproduc prin diviziune simpl─â; ~frenie (v. -frenie), s. f., boal─â psihic─â manifestat─â printr-o sc─âdere treptat─â a activit─â╚Ťii intelectuale, prin inversiune afectiv─â ╚Öi printr-un dezechilibru psihic general; ~gamie (v. -gamie), s. f., reproducere asexuat─â prin diviziunea organismului, specific─â unor anelide marine; ~gen (v. -gen1), adj., care ia na╚Ötere prin diviziune; sin. schizogenetic; ~genetic (v. -genetic), adj., schizogen*; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., reproducere asexuat─â prin despicarea celulei sau a organismului ├«n mai multe p─âr╚Ťi; sin. schizogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., schizogenez─â*; ~girie (v. -girie), s. f., malforma╚Ťie cerebral─â caracterizat─â prin separarea par╚Ťial─â a girilor; ~gonie (v. -gonie), s. f., ├«nmul╚Ťire pe cale asexuat─â, prin diviziune multipl─â, ├«nt├«lnit─â la protozoare ╚Öi la plantele inferioare; ~id (v. -id), adj., s. m., (individ) caracterizat prin tendin╚Ťa spre izolare ╚Öi prin predominarea vie╚Ťii interioare; ~liz─â (v. -liz─â), s. f., proces de fragmentare a hifelor miceliene sau a talului filamentos apar╚Ťin├«nd unor alge; ~lizigen (~lisigen) (v. lizi-, v. -gen1), adj., (despre spa╚Ťii intercelulare) rezultat prin despicare ╚Öi apoi prin lichefiere; ~lizogenie (v. lizo-, v. -genie1), s. f., proces de formare a spa╚Ťiilor intercelulare ╚Öi a canalelor secretoare glandulare; ~manie (v. -manie), s. f., stare psihotic─â caracterizat─â prin autism ╚Öi dezadaptare fa╚Ť─â de mediu; ~mer (v. -mer), adj., care se rupe ├«n mai multe p─âr╚Ťi; ~micete (v. -micete), s. f. pl., microorganisme unicelulare microscopice, la care ├«nmul╚Ťirea se face prin diviziune direct─â; ~petal (v. -petal), adj., cu petale despicate; ~pode (v. -pod), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu picioare despicate. 2. s. n. pl., Ordin de crustacee mici terestre ╚Öi acvatice, cu picioare bifurcate; ~pter (v. -pter), adj., (despre insecte) cu aripi despicate; ~rexigen (v. rexi-, v. -gen1), adj., (despre spa╚Ťii intercelulare) format prin despicare ╚Öi rupere; ~stel (v. -stel), s. n., cilindru central separat ├«n fascicule; ~stelie (v. -stelie), s. f., despicare ├«n fascicule a stelului din tulpina unor plante acvatice; ~timie (v. -timie), s. f., constitu╚Ťie psihic─â caracterizat─â prin afectivitate slab─â ╚Öi prin tendin╚Ťa de interiorizare.[1]

Schizofrenie dex online | sinonim

Schizofrenie definitie

Intrare: schizofrenie
schizofrenie substantiv feminin
  • silabisire: -fre-