Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru schinduf

SCHIND├ÜF s. m. (Bot.) 1. Cimbri╚Öor. 2. Plant─â erbacee din familia leguminoaselor, folosit─â ca nutre╚Ť pentru vite sau ├«n buc─ât─ârie ╚Öi ├«n medicin─â (Trigonella foenum graecum). ÔÇô Et. nec.
SCHIND├ÜF s. m. (Bot.) 1. Cimbri╚Öor. 2. Plant─â erbacee din familia leguminoaselor, ├«ntrebuin╚Ťat─â ca nutre╚Ť pentru vite sau folosit─â ├«n buc─ât─ârie ╚Öi ├«n medicin─â (Trigonella foenum graecum). ÔÇô Et. nec.
SCHIND├ÜF s. m. 1. Specie de cimbri╚Öor cu tulpina ├«n patru muchii, cu frunzele acoperite cu peri aspri ╚Öi cu florile dispuse ├«n capitule; cre╚Öte prin poieni ╚Öi pe marginea p─âdurilor (Thymus Chamaedrys). 2. Plant─â erbacee din familia leguminoaselor, ├«ntrebuin╚Ťat─â ca nutre╚Ť pentru vite, ├«n buc─ât─ârie ca condiment, ╚Öi ├«n medicin─â pentru propriet─â╚Ťile ei tonice, emoliente ╚Öi laxative (Trigonella Foenum graecum). Gospodinele ╚Ťin foarte mult ca... s─â samene ╚Öi s─âm├«n╚Ť─â de schinduf, care miroase foarte frumos. PAMFILE, A. R. 105.
schind├║f (plant─â) s. m.
schind├║f s. m.
SCHINDÚF s. (BOT.; Trigonella foenum graecum) (reg.) molotru.
SCHINDÚF s. v. cimbrișor, sulfină albastră.
schind├║f (-fi), s. m. ÔÇô Cimbri╚Öor (Thymus serpyllum). ÔÇô Var. schinduf─â. Bg. sminduh ÔÇ×Trigonella caeruleaÔÇŁ (Conev 46); schimbul fonetic e destul de ciudat. ÔÇô Var. schinduc, s. m. (Mold., plant─â, Conioselinum tataricum).
schindúf2, -ă, s.m. și f. (reg.) 1. persoană mică de statură. 2. persoană cu părul ciufulit, zbârlit; cu aspect neîngrijit, îngălată sau cu hainele în dezordine. 3. om (copil) înfofolit, încotoșmănat. 4. om molâu, posac, ursuz.
schinduf m. Mold. Bot. cimbru. [V. schinduc].
c├şmbru ╚Öi (Prah.) c─ş├║mbru m. (vsl. ─Źombr┼ş, d. vgr. th├Żmbros, th├Żmbra, lat. thymbra; bg. ─Źuber; ung. csomber, secu─şe╚Öte cs├Âmb├Âr). O plant─â labiat─â culinar─â cu miros pl─âcut ╚Öi p─âtrunz─âtor. ├Än bot. satureia hortensis, cimbru de gr─âdin─â; thymus chamaedris ╚Öi thymus serpyllum, cimbri╚Öor, cimbru de c├«mp, s─ârpun, ╚Öi thymus vulgaris cimbru care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ca condiment culinar ╚Öi care se nume╚Öte pe alocur─ş ╚Öi l─âm├«─şoar─â ╚Öi schinduf.
schind├║f m. (s├«rb. svinduh, bg. sminduh, poate din *─şasmin-duh, miros de ─şasomie). Vest. Cimbri╚Öor, cimbru. Est. (schinduc). O plant─â umbelifer─â aromatic─â din ale c─âre─ş frunze c─âlug─âri─ş de la schitu Dur─â┼ş fac un fel de rachi┼ş (conieselinum tataricum). ÔÇô ╚śi -uf─â ├«n P.P. ├«n rim─â cu tuf─â.[1]
schinduf s. v. CIMBRI╚śOR. SULFIN─é ALBASTR─é.
SCHINDUF s. (BOT.; Trigonella foenum graecum) (reg.) molotru.
SCHINDUF s.m. Plant─â erbacee, ├«ndeob╚Öte folosit─â ca nutre╚Ť, numit─â ╚Öi f├ón grecesc (Trigonella foenum-grecum), ale c─ârei semin╚Ťe se folosesc ├«n ╚Ť─ârile asiatice drept condiment ÔÇô fie uscate, ad─âugate ├«n amestecuri tradi╚Ťionale (curry), fie ├«ncol╚Ťite ca o verdea╚Ť─â picant─â, ├«n salate.
SCHIND├ÜF (et. nec.) s. m. (BOT.) 1. Cimbri╚Öor. 2. Plant─â erbacee anual─â din familia fabacee (Trigonella foenum graecum), ├«nalt─â de c. 50 cm, cu frunze pe╚Ťiolate flori g─âlbui sau palliliachii, solitare sau ├«n perechi la subsuara frunzelor, p─âst─âi de 6-11 cm, cu 10-20 semin╚Ťe. Cultivat─â sporadic ca plant─â furajer─â, alimentar─â (condiment) ╚Öi medicinal─â (ca stimulent al metabolismului ├«n anemii, astenie, nevroze etc.).

Schinduf dex online | sinonim

Schinduf definitie

Intrare: schinduf
schinduf substantiv masculin
schinduf─â substantiv feminin