Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru schinduc

SCHIND├ÜC s. m. Plant─â erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe-verzui, cu fructele ovale, aromatice, din care se prepar─â un fel de rachiu (Conioselinum vaginatum). ÔÇô Et. nec.
SCHIND├ÜC s. m. Plant─â erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe-verzui, cu fructele ovale, aromatice, din care se prepar─â un fel de rachiu. (Conioselinum vaginatum). ÔÇô Et. nec.
SCHINDÚC s. m. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe, cu fructele ovale, aromatice, din care se prepară o băutură spirtoasă (Conioselinum Fischeri).
schind├║c (plant─â, b─âutur─â) s. m.
schind├║c s. m.
SCHINDÚC s. (BOT.; Conioselium vaginatum) (reg.) bucinișel.
schinduc m. plant─â rar─â, cu florile albe, cu ale c─ârii fructe aromatice c─âlug─ârii din schitul Dur─âu (jud. Neam╚Ťu) prepar─â un rachiu (Conioselinum). [Origin─â necunoscut─â].
schind├║f m. (s├«rb. svinduh, bg. sminduh, poate din *─şasmin-duh, miros de ─şasomie). Vest. Cimbri╚Öor, cimbru. Est. (schinduc). O plant─â umbelifer─â aromatic─â din ale c─âre─ş frunze c─âlug─âri─ş de la schitu Dur─â┼ş fac un fel de rachi┼ş (conieselinum tataricum). ÔÇô ╚śi -uf─â ├«n P.P. ├«n rim─â cu tuf─â.[1]
SCHINDUC s. (BOT.; Conioselium vaginatum) (reg.) bucinișel.

Schinduc dex online | sinonim

Schinduc definitie