scatologie definitie

7 definiții pentru scatologie

SCATOLOGÍE, scatologii, s. f. Glumă, afirmație sau scriere în care se vorbește de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) Tendință patologică de a utiliza cuvinte scabroase; coprolalie. – Din fr. scatologie.
SCATOLOGÍE, scatologii, s. f. Glumă, afirmație sau scriere în care se vorbește de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) Tendință patologică de a utiliza cuvinte scabroase. – Din fr. scatologie.
scatologíe (glumă sau scriere scabroasă) s. f., art. scatología, g.-d. art. scatologíei; pl. scatologíi, art. scatologíile
scatologíe s. f., art. scatología, g.-d. art. scatologíei; pl. scatologíi, art. scatologíile
SCATOLOGÍE s.f. Glumă sau literatură scabroasă în care se fac aluzii la tot felul de murdării; coprolalie. [Gen. -iei. / < fr. scatologie, cf. gr. skor – excrement, logos – vorbire].
SCATOLOGÍE s. f. 1. glumă sau literatură scabroasă în care se fac aluzii la tot felul de murdării; coprolalile. 2. (med.) tendință patologică de a utiliza cuvinte obscene, scabroase. (< fr. scatologie)
SCATO- „excremente, fecale, bălegar”. ◊ gr. skor, skatos „excrement” > fr. scato-, it. id., engl. id., germ. skato- > rom. scato-. □ ~fag (v. -fag), adj., (despre insecte) care se hrănește cu excremente; ~fagie (v. -fagie), s. f., ingerare de materii fecale, întîlnită în cursul unor alterări psihice grave; ~fil (v. -fil1), adj., (despre ciuperci și paraziți) care trăiește sau crește pe excremente sau pe bălegar; ~filie (v. -filie1), s. f., formă de perversitate cu atracție pentru murdărie; ~logie (v. -logie1), s. f., tendință patologică de a folosi cuvinte scabroase.

scatologie dex

Intrare: scatologie
scatologie substantiv feminin