scatiu definitie

14 definiții pentru scatiu

SCATÍU, scatii, s. m. Pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre (Carduelis spinus). – Din ngr. skathi.
SCATÍU, scatii, s. m. Pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre (Carduelis spinus). – Din ngr. skathí.
SCATÍU, scatii, s. m. Pasăre mică și vioaie, cu ciocul conic, puternic, cu penele galbene-verzui și cenușii, cu cîntecul asemănător cu al canarului; trăiește în cîrduri, prin păduri și livezi (Carduelis spinus). În păretele alb, deasupra ușii din față, un scatiu cînta subțire și argintiu, fericit în lumina și-n verdeața aceea. SADOVEANU, O. IV 109. O păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă... la umbră, la adăpost. GÎRLEANU, L. 41. Se pomeni voinicul înconjurat de o spuză de scatii ca frunza și ca iarba, care se lăsară la pămînt și se făcură roată împrejurul lui. POPESCU, B. III 65.
scatíu s. m., art. scatíul; pl. scatíi, art. scatíii (-ti-ii)
scatíu s. m., art. scatíul; pl. scatíi, art. scatíii
SCATÍU s. (ORNIT.; Carduelis spinus) (reg.) cintezoi, ciz, oiță, pasăre-galbenă, poala-Sfintei-Mării, (prin Olt.) scaiete.
SCATÍU s. v. cinteză, gardian, inăriță-verde, presură, sergent.
scatíu (-íi), s. m.1. Pasăre (Fringilla spinus). – 2. (Arg.) Agent, polițist. Ngr. σϰαθί (Tiktin; Gáldi 248).
SCATÍU ~i m. Pasăre sedentară cântătoare, de talie mică, cu cioc scurt și drept, cu penaj verde-gălbui, având dungi negre pe aripi. /<ngr. skathí
scatiu m. pasăre cu pene aurii, care cântă imitând canarul (Fringilla citrinella). [Gr. mod. SKATHI].
scatíŭ (ngr. skathi). O păsărică cu pene verzuĭ (maĭ închide de cît floreanuluĭ), galbene la pept și negre la creștet și maĭ puțin de cît stiglețu (fringilla citrinella). – Fem. scatlică, pl. e. E maĭ urîtă de cît scatiu și n’are pene galbene la pept, ci cenușiĭ pestrițe.
scatiu s. v. CINTEZĂ. GARDIAN. INĂRIȚĂ-VERDE. PRESURĂ. SERGENT.
SCATIU s. (ORNIT.; Carduelis spinus) (reg.) cintezoi, ciz, oiță, pasăre-galbenă, poala-Sfintei-Mării, (prin Olt.) scaiete.
scatiu, scatii s. m. (intl., înv.) sergent de stradă

scatiu dex

Intrare: scatiu
scatiu substantiv masculin