Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru scar─â

SC├üR─é, sc─âri, s. f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de fr├ónghie etc.) alc─âtuit din dou─â p─âr╚Ťi laterale lungi ╚Öi paralele, unite prin piese paralele a╚Öezate transversal la distan╚Ťe egale ╚Öi servind pentru a urca ╚Öi a cobor├« la alt nivel. ÔŚŐ Scar─â de pisic─â = scar─â flexibil─â format─â din dou─â par├óme care sus╚Ťin trepte de lemn, folosit─â ├«n naviga╚Ťie. Scara-pisicii = spa╚Ťiu alb format ├«n textul cules ├«n urma spa╚Ťierilor neregulate. ÔŚŐ Expr. Scara cerului, se spune, ├«n glum─â, despre un om foarte ├«nalt. ÔŚŐ Compus: (Bot.) Scara-Domnului = plant─â erbacee din regiunea muntoas─â cu flori albastre sau albe (Polemonium coeruleum). 2. Element de construc╚Ťie alc─âtuit dintr-un ╚Öir de trepte de lemn, marmur─â, piatr─â etc. (cu balustrad─â), servind pentru comunicarea ├«ntre etaje, ├«ntre o cl─âdire ╚Öi exteriorul ei etc.; (lapi.) trepte. ÔŚŐ Scar─â rulant─â = scar─â cu trepte mobile montate pe o band─â rulant─â; escalator. ÔÖŽ Treapt─â sau ╚Öir de trepte la un vehicul, servind la urcare ╚Öi la cobor├óre. 3. Fiecare dintre cele dou─â inele prinse de o parte ╚Öi de alta a ╚Öeii, ├«n care c─âl─âre╚Ťul ├«╚Öi sprijin─â piciorul. II. 1. Succesiune, ╚Öir, serie ordonat─â de elemente (m─ârimi, cifre etc.) a╚Öezate ├«n ordine cresc├ónd─â, descresc├ónd─â sau cronologic─â, servind la stabilirea valorii a ceva. ÔŚŐ Scara fiin╚Ťelor (sau vie╚Ťuitoarelor) = ╚Öirul ne├«ntrerupt al fiin╚Ťelor, organizate de la cele mai simple p├ón─â la cele mai evoluate. Scara durit─â╚Ťii (sau de duritate) = succesiunea progresiv─â a durit─â╚Ťii celor zece minerale adoptate ca etalon al gradului de duritate. Scar─â muzical─â = succesiune a sunetelor muzicale, cuprinz├ónd aproximativ opt octave. (Tel.) Scar─â de gri = scar─â (II 1) care reprezint─â varia╚Ťia lumin─â╚Ťiei ├«n mai multe trepte ├«ntre nivelul de alb ╚Öi nivelul de negru, folosit─â pentru controlul ╚Öi reglajul sistemelor de televiziune. ÔÖŽ (├Änv.) Tabl─â de materii, index. ÔÖŽ Ierarhia condi╚Ťiilor, a st─ârilor, a rangurilor sociale. ÔÖŽ Ierarhia manifest─ârilor ╚Öi a valorilor morale ╚Öi spirituale. 2. Serie de diviziuni la unele aparate ╚Öi instrumente (termometru, barometru etc.), form├ónd o linie gradat─â, cu ajutorul c─âreia se face determinarea unei m─ârimi prin deplasarea unei p─âr╚Ťi mobile. 3. Linie gradat─â care reproduce ├«n mic unit─â╚Ťile de m─âsur─â ╚Öi care serve╚Öte la m─âsurarea distan╚Ťelor sau a cantit─â╚Ťilor cuprinse ├«ntr-o hart─â, ├«ntr-un plan, ├«ntr-un desen. ÔÖŽ Raport constant ├«ntre dimensiunile reproduse pe o hart─â, un desen etc. ╚Öi cele reale. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. La scar─â = ├«ntr-un raport anumit ╚Öi constant fa╚Ť─â de realitate. ÔŚŐ Expr. A reduce la scar─â = a reprezenta un obiect reduc├óndu-i dimensiunile, dar p─âstr├ónd un raport constant al acestor dimensiuni fa╚Ť─â de realitate. 4. (├Än expr.) Pe (o) scar─â ├«ntins─â (sau larg─â) = ├«n m─âsur─â mare, ├«n propor╚Ťii mari. 5. Fig. M─âsur─â, propor╚Ťie. ÔÇô Lat. scala (cu unele sensuri dup─â fr. ├ęchelle).
SC├üR─é, sc─âri, s. f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de fr├ónghie etc.) alc─âtuit din dou─â p─âr╚Ťi laterale lungi ╚Öi paralele, unite prin piese paralele a╚Öezate transversal la distan╚Ťe egale ╚Öi servind pentru a urca ╚Öi a cobor├« la alt nivel. ÔŚŐ Scar─â de pisic─â = scar─â flexibil─â format─â din dou─â par├óme care sus╚Ťin trepte de lemn, folosit─â ├«n naviga╚Ťie. ÔŚŐ Expr. Scara cerului, se spune, ├«n glum─â, despre un om foarte ├«nalt. ÔŚŐ Compus: (Bot.) Scara domnului = plant─â erbacee din regiunea muntoas─â cu flori albastre sau albe (Polemonium coeruleum). 2. Element de construc╚Ťie alc─âtuit dintr-un ╚Öir de trepte de lemn, marmur─â, piatr─â etc. (cu balustrad─â), servind pentru comunicarea ├«ntre etaje, ├«ntre o cl─âdire ╚Öi exteriorul ei etc.; (la pl.) trepte. ÔŚŐ Scar─â rulant─â = scar─â cu trepte mobile montate pe o band─â rulant─â; escalator. ÔÖŽ Treapt─â sau ╚Öir de trepte la un vehicul, servind la urcare ╚Öi la cobor├óre. 3. Fiecare dintre cele dou─â inele prinse de o parte ╚Öi de alta a ╚Öeii, ├«n care c─âl─âre╚Ťul ├«╚Öi sprijin─â piciorul. II. 1. Succesiune, ╚Öir, serie ordonat─â de elemente (m─ârimi, cifre etc.) a╚Öezate ├«n ordine cresc├ónd─â, descresc├ónd─â sau cronologic─â, servind la stabilirea valorii a ceva. ÔŚŐ Scara fiin╚Ťelor (sau vie╚Ťuitoarelor) = ╚Öirul ne├«ntrerupt al fiin╚Ťelor organizate, de la cele mai simple p├ón─â la cele mai evoluate. Scara durit─â╚Ťii (sau de duritate) = succesiunea progresiv─â a durit─â╚Ťii celor zece minerale adoptate ca etalon al gradului de duritate. Scar─â muzical─â = succesiune a sunetelor muzicale, cuprinz├ónd aproximativ opt octave. (Tel.) Scar─â de gri = scar─â (II 1) care reprezint─â varia╚Ťia lumina╚Ťiei ├«n mai multe trepte ├«ntre nivelul de alb ╚Öi nivelul de negru, folosit─â pentru controlul ╚Öi reglajul sistemelor de televiziune. ÔÖŽ (├Änv.) Tabl─â de materii, index. ÔÖŽ Ierarhia condi╚Ťiilor, a st─ârilor, a rangurilor sociale. ÔÖŽ Ierarhia manifest─ârilor ╚Öi a valorilor morale ╚Öi spirituale. 2. Serie de diviziuni la unele aparate ╚Öi instrumente (termometru, barometru etc.), form├ónd o linie gradat─â, cu ajutorul c─âreia se face determinarea unei m─ârimi prin deplasarea unei p─âr╚Ťi mobile. 3. Linie gradat─â care reproduce ├«n mic unit─â╚Ťile de m─âsur─â ╚Öi care serve╚Öte la m─âsurarea distan╚Ťelor sau a cantit─â╚Ťilor cuprinse ├«ntr-o hart─â, ├«ntr-un plan, ├«ntr-un desen. ÔÖŽ Raport constant ├«ntre dimensiunile reproduse pe o hart─â, un desen etc. ╚Öi cele reale. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. La scar─â = ├«ntr-un raport anumit ╚Öi constant fa╚Ť─â de realitate. ÔŚŐ Expr. A reduce la scar─â = a reprezenta un obiect reduc├óndu-i dimensiunile, dar p─âstr├ónd un raport constant al acestor dimensiuni fa╚Ť─â de realitate. 4. (├Än expr.) Pe (o) scar─â ├«ntins─â (sau larg─â) = ├«n m─âsur─â mare, ├«n propor╚Ťii mari. 5. Fig. M─âsur─â, propor╚Ťie. ÔÇô Lat. scala (cu sensuri dup─â fr. ├ęchelle).
SC├üR─é, sc─âri, s. f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de fr├«nghie etc.) alc─âtuit din dou─â p─âr╚Ťi laterale ╚Öi paralele, unite prin bare a╚Öezate transversal, la distan╚Ťe egale, ╚Öi servind pentru a urca ╚Öi a cobor├« la alt nivel. Pe-o scar─â de fr├«nghie aruncat─â de sus, pilotul se suie pe bord ca o pisic─â. BART, S. M. 37. Sasca Parasca, de-ar avea sc─âri, s-ar sui-n ceri. SBIERA, P. 322. F├«nt├«na era ad├«nc─â ╚Öi nu avea nici roat─â, nici cump─ân─â, numai o scar─â de cobor├«t p├«n─â la ap─â. CREANG─é, P. 204. ÔŚŐ (Metaforic, sugereaz─â ideea ascensiunii, a progresului) Urca-vom ╚Öi-alte sc─âri... Nimic au fost pe c├«te le-am urcat, De m─â-n╚Ťelegi ╚Öi vrei: s─â vii cu mine! CO╚śBUC, P. II 305. V─âzutu-te-am, ├«n pace, suind scara m─âririi ╚śi-n pace lu├«nd calea august─â-a nemuririi. ALECSANDRI, O. 201. ÔŚŐ Expr. Scara cerului, se spune, ├«n glum─â, despre un om foarte ├«nalt. Acesta-i vestitul P─âs─âri-L─â╚Ťi-Lungil─â... br├«ul p─âm├«ntului ╚Öi scara ceriului. CREANG─é, P. 246. 2. Element de construc╚Ťie alc─âtuit dintr-un ╚Öir de trepte (de lemn, de marmur─â, de metal etc.), de obicei cu balustrad─â, servind pentru comunicarea ├«ntre etaje, ├«ntre o cl─âdire ╚Öi exteriorul ei etc. Sc─ârile pe care urci la galeria Teatrului Na╚Ťional i se par lui mo╚Ö Gheorghe f─âr─â sf├«r╚Öit. SP. POPESCU, M. G. 86. Suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului ╚Öi intrai ├«n cas─â. HOGA╚ś, M. N. 16. Pe sc─âri de marmur─â, prin vechi portaluri P─âtrunde luna, ├«n─âlbind p─âre╚Ťii. EMINESCU, O. I 202. ÔŚŐ Scar─â rulant─â = scar─â cu trepte mi╚Öc─âtoare, montate pe o band─â f─âr─â sf├«r╚Öit. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än (sau din) capul sc─ârii = pe (sau de pe) treapta cea mai de sus a unei sc─âri. ÔÖŽ (La pl., rar) Trepte. Ne-am suit... tocma ├«n v├«rfu turnului, care are mai mult de o mie de sc─âri. KOG─éLNICEANU, S. 53. ÔŚŐ Fig. Prilej de lungi oftaturi cu sc─âri. VLAHU╚Ü─é, N. 125. 3. Treapt─â (sau ╚Öir de c├«teva trepte) la un vehicul, servind la urcare ╚Öi la cobor├«re. Omul care ╚Öedea afar─â, pe scara vagonului, ridic─â fa╚Ťa ╚Öi z├«mbi. DUMITRIU, N. 5. I-am auzit cum le sun─â c├«rjile, pe sc─ârile vagonului. SAHIA, N. 25. 4. Fiecare dintre cele dou─â inele de metal (rar de lemn) prinse de o parte ╚Öi de alta a ╚Öeii, ├«n care c─âl─âre╚Ťul ├«╚Öi sprijin─â piciorul c├«nd se urc─â sau c├«nd st─â ├«n ╚Öa. Cu sc─ârile-n coapse fugaru-╚Öi love╚Öte ╚śi g├«tul i-l bate cu pumnii-am├«ndoi. CO╚śBUC, P. I 206. ├Änc─âlec├«nd, s─â te ╚Ťii bine... ├«n sc─âri. ISPIRESCU, L. 7. C─âl─âre╚Ťii ├«mplu c├«mpul ╚Öi roiesc dup─â un semn ╚śi ├«n caii lor s─âlbateci bat cu sc─ârile de lemn. EMINESCU, O. I 148. ÔŚŐ Expr. A pune piciorul ├«n scar─â = a ├«nc─âleca. C├«nd o pus picioru-n scar─â, Mun╚Ťii s-o cutremurat. ╚śEZ. V 22. A da sc─âri (calului) = a ├«ndemna calul lovindu-l cu sc─ârile; a da pinteni. P─âturic─â dete sc─âri calului ╚Öi ├«naint─â ├«n lag─âr. FILIMON, la TDRG. II. Fig. 1. Succesiune, ╚Öir, serie de elemente (valori, m─ârimi, cifre etc.) ├«n ordine cresc├«nd─â, descresc├«nd─â sau cronologic─â. ÔŚŐ (Biol.) Scara fiin╚Ťelor (sau vie╚Ťuitoarelor) = ╚Öirul ne├«ntrerupt al fiin╚Ťelor organizate, ├«ncep├«nd de la cele mai simple p├«n─â la cele mai perfecte. (Chim., Min.) Scara durit─â╚Ťii (sau de duritate) = succesiunea progresiv─â a durit─â╚Ťii celor zece minerale, adoptate ca etalon al gradului de duritate. Scar─â muzical─â = succesiunea sunetelor muzicale, cuprinz├«nd aproximativ opt octave. Un fel de melodie alc─âtuit─â din notele cele mai de sus ale sc─ârii muzicale ├«ncepu a izvor├«, ├«n grupe me╚Öte╚Öugite de ╚Ťipete ascu╚Ťite, subt loviturile aceluia╚Öi ciocan pe o╚Ťelul at├«rnat. HOGA╚ś, M. N. 148. 2. Serie de diviziuni (form├«nd de obicei o linie gradat─â) la unele aparate ╚Öi instrumente (termometru, barometru etc.) pe care se urm─âre╚Öte determinarea unei m─ârimi prin deplasarea unei p─âr╚Ťi mobile. 3. Linie gradat─â, reproduc├«nd ├«n mic unit─â╚Ťile de m─âsur─â, care serve╚Öte la m─âsurarea distan╚Ťelor sau a cantit─â╚Ťilor cuprinse ├«ntr-o hart─â, ├«ntr-un plan, ├«ntr-un desen. ÔÖŽ Raport constant ├«ntre dimensiunile reproduse pe o hart─â sau pe un desen ╚Öi cele reale, de pe un teren. Hart─â la scara 1:250000. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. (├Än leg─âtur─â cu reprezent─ârile dintr-o hart─â, dintr-un desen) La scar─â = ├«ntr-un raport anumit ╚Öi constant fa╚Ť─â de realitate. Schi╚Ť─â lucrat─â la scar─â. ÔŚŐ Expr. A reduce la scar─â = a reprezenta un obiect reduc├«ndu-i dimensiunile, dar p─âstr├«nd un raport constant fa╚Ť─â de realitate; a reproduce un desen, un plan etc. reduc├«nd dimensiunile ╚Öi p─âstr├«nd propor╚Ťiile. 4. (├Än loc. adv.) Pe (o) scar─â ├«ntins─â (sau larg─â) = ├«n m─âsur─â mare, ├«n propor╚Ťii mari. ├Än America reclama se face pe o scar─â foarte ├«ntins─â. SAHIA, N. 104. 5. Ansamblu al claselor, straturilor, rangurilor sociale (├«n ordine cresc├«nd─â sau descresc├«nd─â). ├Äncepind la talpa ├«ns─â╚Öi a mul╚Ťimii omene╚Öti ╚śi suind ├«n susul sc─ârii pinÔÇÖ la frun╚Ťile cr─âie╚Öti. EMINESCU, O. I 133. ÔÖŽ Nivel, rang, treapt─â social─â sau moral─â. Personajele s├«nt... dintre oamenii care s├«nt pu╚Öi pe ultima scar─â a situa╚Ťiei sociale, ╚Öi ca rang ╚Öi ca avere. IBR─éILEANU, SP. CR. 236.
!scára-Dómnului (plantă) s. f. art., g.-d. art. scắrii-Dómnului
!sc├íra-mß║ą╚Ťei (joc) (reg.) s. f. art., g.-d. art. scß║»rii-mß║ą╚Ťei
!sc├íra-pis├şcii (c─ârare ├«ntre r├ónduri) s. f. art., g.-d. art. scß║»rii-pis├şcii
scáră s. f., g.-d. art. scắrii; pl. scări
!sc├ír─â-de-pis├şc─â (scar─â flexibil─â) s. f., art. sc├íra-de-pis├şc─â, g.-d. art. scß║»rii-de-pis├şc─â; pl. sc─âri-de-pis├şc─â
scára-Dómnului s. f.
sc├íra-m├ó╚Ťei (nav.) s. f.
sc├íra-pis├şcii (tipogr.) s. f.
scáră s. f., g.-d. art. scării; pl. scări
sc├ír─â-de-pis├şc─â (nav.) s. f., art. sc├íra-de-pis├şc─â
SCÁRĂ s. 1. (înv.) scală. (Se suie pe ~.) 2. v. treaptă. 3. peron. (Trăsura a tras la ~.) 4. (TEHN.) scară rulantă = escalator. 5. (TEHN.) (reg.) scaun, ursoaie. (~ la coșul morii.) 6. scală. (~ unui aparat de radio.) 7. (MUZ.) (înv.) scală. 8. ierarhie, nivel, rang, stare, strat, treaptă. (~ socială.) 9. (BOT.) scara-doamnei (Polemonium coeruleum) = scăricea, scara-domnului; scara-domnului (Polemonium coeruleum) = scăricea, scara-doamnei.
SC├üR─é s. v. c─â╚Ťel, ceatl─âu, con╚Ťinut, cordenci, cruce, crucea dinainte, cuprins, glosar, lamb─â, n─âs─âlie, sumar, tabl─â de materii, v─âtrai.
sc├ír─â (-ß║»ri), s. f. ÔÇô 1. Obiect care serve╚Öte la urcat ╚Öi cobor├«t. ÔÇô 2. ╚śir de trepte. ÔÇô 3. P├«ine de form─â special─â, care se d─â de poman─â. ÔÇô 4. Sc─âri╚Ť─â de tr─âsur─â. ÔÇô 5. Sc─âri╚Ť─â de ╚Öa. ÔÇô 6. Grad, e╚Öalon, rang. ÔÇô 7. Grada╚Ťie. ÔÇô 8. Sumar, indice. ÔÇô 9. (├Änv.) Gam─â. ÔÇô Mr., megl. scar─â. Lat. scala (Pu╚Öcariu 1543; REW 7637), cf. alb. ┼íkal├ź (Philippide, II, 653), it. scala, prov., cat., sp. escala, fr. ├ęchalle; cf. scal─â. ÔÇô Der. sc─ârar, s. m. (lemnar care face sc─âri ╚Öi sc─âri╚Ťe; plant─â, Polemonium caeruleum); sc─âril─â, s. f. (scar─â de tr─âsur─â); sc─âri╚Ť─â, s. f. (scar─â mic─â; scar─â de ╚Öa, de tr─âsur─â; osul urechii); sc─âri╚Ö, adv. (gradat).
SC├üR─é sc─âri f. 1) Dispozitiv format din dou─â bare paralele, unite prin chingi orizontale scurte, egal distan╚Ťate, folosit pentru urcare ╚Öi cobor├óre. ~ de lemn. ~ dubl─â. 2) Element al unei construc╚Ťii, const├ónd dintr-un ╚Öir de trepte ╚Öi servind la realizarea comunic─ârii de la un nivel la altul. ~ principal─â. ~ de serviciu. ÔŚŐ ~ rulant─â scar─â cu trepte mobile; escalator. A trage la ~ a apropia un vehicul de intrarea ├«ntr-o cl─âdire. 3) Treapt─â (sau c├óteva trepte) destinat─â urc─ârii sau cobor├órii dintr-un vehicul. ~a vagonului. ~ de bord. 4) Fiecare dintre cele dou─â inele prinse de ╚Öa, ├«n care ├«╚Öi sprijin─â piciorul c─âl─âre╚Ťul. ÔŚŐ A pune piciorul ├«n ~ a ├«nc─âleca. 5) Serie de indici de valori dispu╚Öi ├«n ordine cresc├ónd─â sau descresc├ónd─â; grada╚Ťie. ÔŚŐ ~ de temperatur─â sistem de valori numerice consecutive, care corespund valorilor respective ale temperaturii. ~ muzical─â totalitate a sunetelor folosite ├«n muzic─â, dispuse dup─â ├«n─âl╚Ťime ├«n ordine ascendent─â sau descendent─â. ~ social─â ierarhia rangurilor ├«n societate. 6) Linie gradat─â pe care sunt reprezentate ├«n mic distan╚Ťele reproduse pe o hart─â sau pe un plan; raportul dintre lungimea unei linii pe o hart─â sau pe un plan ╚Öi lungimea real─â a aceleea╚Öi linii ├«n natur─â. ÔŚŐ La ~ ├«ntr-un raport determinat ╚Öi invariabil fa╚Ť─â de realitatea reprodus─â. A reduce la ~ a reprezenta un obiect ├«n mic, p─âstr├ónd raportul dimensiunilor acestuia fa╚Ť─â de realitate. 7) fig. Valoare a unei m─ârimi determinat─â ├«n raport cu o unitate dat─â; m─âsur─â. ÔŚŐ Pe ~ mondial─â cuprinz├ónd lumea ├«ntreag─â. Pe (o) ~ larg─â (sau ├«ntins─â) de propor╚Ťii mari; mult. 8) ├«nv. List─â de materii, de nume sau de cuvinte dintr-o carte aflat─â, de obicei, la sf├ór╚Öitul acesteia, cu indicarea paginilor respective. [G.-D. sc─ârii ] /<lat. scala
scar─â f. 1. dou─â pr─âjini sau funii cu trepte transversale: scara mai poate fi de marmor─â sau de piatr─â; 2. ╚Öir de trepte de urcat ╚Öi cobor├«t: tr─âsura a tras la scar─â; 3. pl. inel de cele dou─â c─âp─ât├óie ale ╚Öelei pe care se reaz─âm─â piciorul la ├«nc─âlecare; 4. treapt─â de suit la tr─âsur─â; scara m├ó╚Ťei, scar─â de funie: mÔÇÖam s─âturat de scara m├ó╚Ťei ╚Öi de alerg─âri c─âlare AL.; 5. pl. colaci de poman─â (v. arhanghel); 6. tabl─â de materie: scara c─âr╚Ťii; 7. Muz. scal─â; 8. linie gradat─â ce serv─â a m─âsura distan╚Ťele pe un plan sau pe o hart─â; 9. fig. termen de compara╚Ťiune, serie continu─â: omul ocup─â primul loc ├«n scara fiin╚Ťelor. [Lat. SCALA].
sc─ârice├á f. sau scara Domnului, plant─â cu flori albastre sau albe dispuse ├«n buchete (Polemonium caeruleum). [Dup─â forma inflorescen╚Ťei sale].
sc├ír─â f., pl. ─âr─ş (lat. scala, din. scandia, d. sc├índere, a te sui; it. scala, pv. cat. sp. pg. escala, fr. ├ęchelle. D. rom. vine alb. skara, bg. skara, turc. eskara, gr─âtar, de nu va fi venind d. ngr. [e]shara, gr─âtar. V. ╚Öchele). Aparat ca serve╚Öte la suit, compus din do┼ş─â pr─âjin─ş sa┼ş funi─ş unite cu trepte transversale. ╚śir de trepte fixe de lemn or─ş de peatr─â la intrarea unu─ş edifici┼ş: a trage tr─âsura la scar─â. Treapt─â fixat─â la tr─âsur─â sa┼ş la vagon ca s─â pu─ş pic─şoru la suire. Un fel de verig─â (at├«rnat─â de tr─âg─âtorile ╚Öele─ş) care serve╚Öte ca treapt─â la ├«nc─âlicat: c─âpitanu se ├«n─âl╚Ť─â ├«n sc─âr─ş. La o carte, tabla de materi─ş, titlurile capitulelor ├«n╚Öirate la un loc pe o pagin─â pus─â la ├«nceput sa┼ş la sf├«r╚Öit. Gam─â, scal─â: scara cromatic─â, diatonic─â. Linie gradat─â tras─â la marginea une─ş h─âr╚Ťi or─ş unu─ş plan ╚Öi care serve╚Öte ca unitate de m─âsurat distan╚Ťele. Serie de desp─âr╚Ťitur─ş pe un plan p. a m─âsura ├«n─âl╚Ťimea coloane─ş de mercur la termometru, ├«n─âl╚Ťimea apelor deasupra etiajulu─ş ╚Ö.a. Fig. Ierahie, grad, treapt─â: omu e ├«n v├«rfu sc─âri─ş fiin╚Ťelor, bo─şeru sa┼ş intelectualu e ├«n v├«rfu sc─âri─ş sociale. Pe o scar─â ├«ntins─â, ├«n mare, pe o mare ├«ntindere. Est. Fam. Scara m├«╚Ťe─ş, suire pin c─â╚Ť─ârare f─âr─â scar─â (dup─â amorur─ş). Scara Domnulu─ş, sc─âricea, o plant─â. A tunde cu sc─âr─ş, a tunde r─â┼ş, parcÔÇÖar fi ni╚Öte trepte pe capu celu─ş tuns.
scară s. v. CĂȚEL. CEATLĂU. CONȚINUT. CORDENCI. CRUCE. CRUCEA DINAINTE. CUPRINS. GLOSAR. LAMBĂ. NĂSĂLIE. SUMAR. TABLĂ DE MATERII. VĂTRAI.
SCARĂ s. 1. (înv.) scală. (Se suie pe ~.) 2. treaptă. (A pus piciorul pe ~ tramvaiului.) 3. peron. (Trăsura a tras la ~.) 4. (TEHN.) scară rulantă = escalator. 5. (TEHN.) (reg.) scaun, ursoaie. (~ la coșul morii.) 6. scală. (~ unui aparat de radio.) 7. (MUZ.) (înv.) scală. 8. ierarhie, nivel, rang, stare, strat, treaptă. (~ socială.) 9. (BOT.) scara-doamnei (Polemonium coeruleum) = scăricea, scara-domnului; scara-domnului (Polemonium coeruleum) = scăricea, scara-doamnei.
SCAR─é PROGRESIV─é construc╚Ťie din lemn sau din metal, prev─âzut─â cu mai multe platforme a╚Öezate la diferite ├«n─âl╚Ťimi (p├ón─â la 4 m), la baza c─âreia se afl─â o groap─â umplut─â cu nisip. Scara progresiv─â este destinat─â antren─ârii para╚Öuti╚Ötilor ├«n vederea amortiz─ârii ╚Öocurilor ateriz─ârii la contactul cu solul.
scara complet─â (general─â) a sunetelor muzicale v. frecven╚Ť─â; octav─â (3).
scar─â (fr. ├ęchelle; germ. Tonleiter), succesiune continu─â sau discontinu─â de sunete, con╚Ťin├ónd secunde mari (dar ╚Öi mici) ╚Öi salturi de ter╚Ťe* (mici). ├Än no╚Ťiunea de scar─â se cuprind ├«n general forma╚Ťiile oligocordice* (bi-, tri-, tetra-, pentatonii* dar ╚Öi bi-, tri-, tetra-, penta-, hexacordii*), celelalte forma╚Ťii heptatonice*, ├«ntregite prin repetarea sunetului de baz─â la octav─â*, sunt cuprinse ├«n general sub no╚Ťiunea de gam─â*. S., ca ╚Öi gama (cu care este adesea confundat─â), este o imagine grafic─â a materialului muzical real, material ce ╚Ťine din punct de vedere structural de alte legi dec├ót acelea ale unei ordon─âri ├«n succesiune suitoare sau cobor├ótoare a elementelor proprii acestui material. V. mod (1).
sc├ír─â, sc─âri s. f. 1. Obiect alc─âtuit din dou─â p─âr╚Ťi laterale lungi ╚Öi paralele, unite prin piese paralele a╚Öezate transversal la distan╚Ťe egale ╚Öi servind la urcarea ╚Öi la cobor├órea spre un alt nivel. ÔŚŐ Scara lui Iacov = tem─â iconografic─â ilustr├ónd dou─â episoade: din Vechiul Testament: ÔÇ×Visul lui IacovÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Lupta lui Iacov cu ├«ngerulÔÇŁ, av├ónd semnifica╚Ťia purit─â╚Ťii ╚Öi t─âriei credin╚Ťei; este frecvent─â mai ales ├«n pictura mural─â din Transilvania ├«n sec. 18. 2. Succesiune, ╚Öir, serie ordonat─â de elemente diferite, servind la stabilirea valorii a ceva. ÔŚŐ Scara cerului, se spune ├«n glum─â despre un om foarte ├«nalt. ÔŚŐ Scara muzical─â = succesiunea celor ╚Öapte sunete muzicale, (reprezentate ├«n muzica bisericeasc─â psaltic─â prin cele ╚Öapte denumiri: ÔÇ×paÔÇŁ, ÔÇ×vuÔÇŁ, ÔÇ×gaÔÇŁ, ÔÇ×diÔÇŁ, ÔÇ×keÔÇŁ, ÔÇ×zoÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×niÔÇŁ), fie ascendent─â, fie descendent─â, urmat─â de repetarea sunetului de la ├«nceput; gam─â. 3. Fig. Denumire dat─â exerci╚Ťiilor treptate de perfec╚Ťionare spiritual─â atribuite sf├óntului Ioan Sc─ârarul (ÔÇá c. 580 d. Hr.), stare╚Ť al m-rii Sinai. ÔÖŽ Ierarhia manifest─ârilor ╚Öi a valorilor morale ╚Öi spirituale. ÔÇô Din lat. scala.
a r─âm├óne ciocan la scar─â expr. (adol.) a nu fi luat ├«n seam─â, a fi tratat cu indiferen╚Ť─â.

Scar─â dex online | sinonim

Scar─â definitie

Intrare: scar─â
scar─â substantiv feminin
Intrare: scar─â-de-pisic─â
scar─â-de-pisic─â substantiv feminin
Intrare: scara-pisicii
scara-pisicii substantiv feminin articulat
Intrare: scara-m├ó╚Ťei
scara-m├ó╚Ťei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: scara-Domnului
scara-Domnului substantiv feminin articulat