Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru scandalos

SCANDAL├ôS, -O├üS─é, scandalo╚Öi, -oase, adj. Care provoac─â sau este de natur─â s─â provoace indignare; ru╚Öinos, revolt─âtor. ÔÇô Din fr. scandaleux.
SCANDAL├ôS, -O├üS─é, scandalo╚Öi, -oase, adj. Care provoac─â sau este de natur─â s─â provoace indignare; ru╚Öinos, revolt─âtor. ÔÇô Din fr. scandaleux.
SCANDAL├ôS, -O├üS─é, scandalo╚Öi, -oase, adj. Care provoac─â indignare; ru╚Öinos, revolt─âtor. Purtare scandaloas─â. Ôľş ├Än c├«teva luni izbucniser─â afaceri scandaloase. C. PETRESCU, ├Ä. II 150. Am voit s─â cru╚Ť opinia public─â de o lovitur─â scandaloas─â. CARAGIALE, O. I 161. ÔŚŐ (Adverbial) Directorul ├«ns─â mi se p─âru scandalos de serviabil ╚Öi de galant. GALACTION, O. I 103.
scandalós adj. m., pl. scandalóși; f. scandaloásă, pl. scandaloáse
scandalós adj. m., pl. scandalóși; f. sg. scandaloásă, pl. scandaloáse
SCANDALÓS adj. 1. v. revoltător. 2. rușinos. (O comportare ~oasă.)
SCANDAL├ôS adj., s. v. ar╚Ť─âgos, cert─âre╚Ť, g├ólcevitor, scandalagiu.
SCANDALÓS, -OÁSĂ adj. Care cauzează scandal, care indignează; rușinos, revoltător. [< fr. scandaleux].
SCANDALÓS, -OÁSĂ adj. care provoacă scandal, care indignează: rușinos, revoltător. (< fr. scandaleux)
SCANDALÓS ~oásă (~óși, ~oáse) și adverbial Care provoacă scandal. Afacere ~oasă. /<fr. scandaleux
scandalos a. care cauzeaz─â scandal.
* scandal├│s, -oas─â adj. (fr. scandaleux, lat. scandalosus). Care cauzeaz─â scandal: purtare scandaloas─â. Adv. ├ÄntrÔÇÖun mod scandalos: a te purta scandalos.
scandalos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.
SCANDALOS adj. 1. revoltător, (înv.) revoltant, (înv., în Transilv.) scăndălicios. (Un gest ~.) 2. rușinos. (O comportare ~.)

Scandalos dex online | sinonim

Scandalos definitie

Intrare: scandalos
scandalos adjectiv