SCAMATORÍE, scamatorii, s. f. Faptă aparent miraculoasă (transformarea unui obiect în altul, apariția și dispariția unor obiecte etc.), în realitate bazată pe iluzii optice datorite dibăciei și rapidității gesturilor, agerimii mîinilor etc. Se pricepea la scamatorii cu cărți de joc. VORNIC, P. 196. Nu s-a gîndit decît la scamatoriile pe care le făcea. SAHIA, N. 67. ♦ Fig. Înșelăciune, potlogărie. Inima ta de cetățean te lasă să comiți o asemenea scamatorie în banii statului? ALECSANDRI, la CADE.