scăunoaie definitie

8 definiții pentru scăunoaie

SCĂUNOÁIE, scăunoaie, s. f. Unealtă a dulgherului sau a dogarului, constând dintr-o bancă pe care lucrătorul stă călare, pentru a putea apăsa cu piciorul pe pedala care fixează lemnul de cioplit. [Pr.: scă-u-] – Scaun + suf. -oaie.
SCĂUNOÁIE, scăunoaie, s. f. Unealtă a dulgherului sau a dogarului, constând dintr-o bancă pe care lucrătorul șade călare, pentru a putea apăsa cu piciorul pe pedala care fixează lemnul de cioplit. [Pr.: scă-u-] – Scaun + suf. -oaie.
SCĂUNOÁIE, scăunoaie, s. f. (Popular) Unealtă a dulgherului sau a dogarului, constînd dintr-o bancă pe care lucrătorul șade călare pentru a putea apăsa cu piciorul pe o pedală și a fixa astfel lemnul de cioplit.
scăunoáie (scă-u-) s. f., art. scăunoáia, g.-d. art. scăunoáiei; pl. scăunoáie
scăunoáie s. f. (sil. scă-u-), art. scăunoáia, g.-d. art. scăunoáiei; pl. scăunoáie
SCĂUNOÁIE s. (TEHN.) scaun. (~ a dulgherului.)
scăunoáĭe f., pl. oĭ (augm. d. scaun). Un fel de bancă pe care șezĭ călare apesînd cu picĭoru pe o pedală care ține strîns un lemn pe care vreĭ să-l cĭopleștĭ cu cuțitoaĭa. V. cobilă și tejghea.
SCĂUNOAIE s. (TEHN.) scaun. (~ a dulgherului.)

scăunoaie dex

Intrare: scăunoaie
scăunoaie substantiv feminin
  • silabisire: scă-u-