SCĂMOȘÁ, scămoșez, vb. I. 1. Refl. (Despre produse textile; la pers. 3) A se face scame, a se face ca scama, a se destrăma (în urma uzurii, a unui defect de fabricație etc.). 2. Tranz. A face ca o țesătură să capete un aspect pufos și să devină mai moale (prelucrând-o cu ajutorul unei mașini speciale). – Din scămos.

SCĂMOȘÁ, scămoșez, vb. I. 1. Refl. (Despre produse textile; la pers. 3) A se face scame, a se face ca scama, a se destrăma (în urma uzurii, a unui defect de fabricație etc.). 2. Tranz. A face ca o țesătură să capete un aspect pufos și să devină mai moale (prelucrând-o cu ajutorul unei mașini speciale). – Din scămos.

SCĂMOȘÁ, scămoșez, vb. I. Refl. A se destrăma, a se transforma în scame; a se face ca scama. ♦ Tranz. A face ca o țesătură să capete un aspect pufos și să devină mai moale (prelucrînd-o cu ajutorul unei mașini speciale).

scămoșá (a ~) vb., ind. prez. 3 scămoșeáză, 1 pl. scămoșắm; conj. prez. 3 să scămoșéze; ger. scămoșấnd

scămoșá vb., ind. prez. 1 sg. scămoșéz, 3 sg. și pl. scămoșeáză, 1 pl. scămoșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. scămoșéze; ger. scămoșând

SCĂMOȘÁ vb. (rar) a se dezlâna, (înv.) a se scăma. (Un pulover care s-a ~ de tot.)

A SCĂMOȘÁ ~éz tranz. 1) A face să se scămoșeze. 2) (materiale textile) A supune unei prelucrări speciale, dând un aspect foarte pufos; a flaușa. /Din scămos

A SE SCĂMOȘÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre unele țesături) A forma scamă la suprafață; a deveni scămos; a se dezlâna. /Din scămos

scămoșà v. a (se) destrăma.

scămoșéz v. tr. (d. scămos). Fac să-ĭ ĭasă scama: spiniĭ mĭ-aŭ scămoșat haĭna.

SCĂMOȘA vb. (rar) a se dezlîna, (înv.) a se scăma. (Un pulover care s-a ~ de tot.)