Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru sc├óncitor

SC├éNCIT├ôR, -O├üRE, sc├óncitori, -oare, adj. Care sc├ónce╚Öte. ÔÇô Sc├ónci + suf. -tor.
SC├éNCIT├ôR, -O├üRE, sc├óncitori, -oare, adj. Care sc├ónce╚Öte. ÔÇô Sc├ónci + suf. -tor.
SCÎNCITÓR, -OÁRE, scîncitori, -oare, adj. Care scîncește.
scâncitór adj. m., pl. scâncitóri; f. sg. și pl. scâncitoáre
scâncitór adj. m., pl. scâncitóri; f. sg. și pl. scâncitoáre
SC├éNCIT├ôR adj. v. jalnic, pl├óng─âre╚Ť, pl├óng─âtor, sc├óncit, t├ónguitor, trist.
SCÂNCITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care scâncește; care produce scâncete. /a scânci + suf. ~tor
scîncitor adj. v. JALNIC. PLÎNGĂREȚ. PLÎNGĂTOR. SCÎNCIT. TÎNGUITOR. TRIST.

Scâncitor dex online | sinonim

Scâncitor definitie

Intrare: scâncitor
scâncitor adjectiv