Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru sc├ónceal─â

SC├éNCE├üL─é, sc├ónceli, s. f. Faptul de a (se) sc├ónci, sc├óncit; p. ext. sc├óncet. ÔÇô Sc├ónci + suf. -eal─â.
SC├éNCE├üL─é, sc├ónceli, s. f. Faptul de a (se) sc├ónci; sc├óncit; p. ext. sc├óncet. ÔÇô Sc├ónci + suf. -eal─â.
SCÎNCEÁLĂ, scînceli, s. f. Scîncet. Scîncelile copiilor.
sc├ónce├íl─â s. f., g.-d. art. sc├ónc├ęlii; pl. sc├ónc├ęli
sc├ónce├íl─â s. f., g.-d. art. sc├ónc├ęlii; pl. sc├ónc├ęli
SCÂNCEÁLĂ s. v. geamăt, scâncet, scâncit, tânguire, vaier, vaiet.
scînceală s. v. GEAMĂT. SCÎNCET. SCÎNCIT. TÎNGUIRE. VAIER. VAIET.

Scânceală dex online | sinonim

Scânceală definitie

Intrare: scânceală
scânceală substantiv feminin