Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru saturnale

SATURNÁLE s. f. pl. v. saturnalii.
SATURNÁLII s. f. pl. Sărbători celebrate la romani, în cinstea zeului Saturn, care aveau loc în fiecare an după terminarea muncilor agricole. [Var.: saturnále s. f. pl.] – Din lat. Saturnalia, fr. saturnales.
SATURNÁLE s. f. pl. Sărbătoare populară la romani, în cinstea zeului Saturn, care avea loc în fiecare an după terminarea muncilor agricole. [Var.: saturnálii s. f. pl.] – Din lat. Saturnalia, fr. saturnales.
SATURNÁLII s. f. pl. v. saturnale.
SATURNÁLE s. f. pl. Sărbătoare populară la romani, care avea loc în fiecare an, în cinstea zeului Saturn, după terminarea lucrărilor agricole.
Saturnálii s. propriu f. pl., art. Saturnáliile (-li-i)
Saturnálii s. pr. f. pl.
SATURNÁLII s.f.pl. Sărbători închinate zeului Saturn, care aveau loc cu prilejul terminării muncilor agricole. ♦ (Fig.) Petrecere desfrânată, destrăbălată; orgie. [< lat. saturnalia, cf. Saturn – zeul semănăturilor la romani].
SATURNÁLII s. f. pl. 1. sărbători închinate zeului Saturn, cu prilejul terminării muncilor agricole, caracterizate prin bucurie și libertate absolută, când sclavii se considerau egali cu stăpânii lor. ◊ (sg.) dans cu caracter obscen cu ocazia acestor sărbători; (p. ext.) dans zgomotos. 2. petrecere desfrânată, orgie. (< lat. Saturnalia, fr. Saturuales)
SATURNÁLII f. pl. 1) (în Roma antică) Sărbătoare populară în cinstea lui Saturn organizată la terminarea muncilor agricole. 2) fig. Petrecere zgomotoasă și indecentă; orgie; bacanală. [Art. Saturnaliile; Sil. -li-i] /<lat. Saturnalia, fr. saturnales
saturnale f. pl. 1. serbări la Romani în onoarea lui Saturn, când domnia o mare destrăbălare: poet de saturnale AL. 2. fig. timp de desfrânare: saturnalele carnavalului; 3. excese, dezordine grave.
* saturnáliĭ n. pl. (lat. saturnalia). La vechiĭ Romanĭ, niște sărbătorĭ cam libere la 16, 17 și 18 Decembre în onoarea zeuluĭ Saturn, în timpu domniiĭ căruĭa se zicea că oameniĭ fusese egalĭ în fericire și onoare, nefiind nicĭ stăpînĭ, nicĭ slugĭ. Fig. Petrecere dezordonată și licențioasă. V. crăcĭun.
saturnálii s. f. pl. Sărbători celebrate la Roma, între 17 și 19 decembrie în cinstea zeului Saturn, când orice muncă era întreruptă, nu se declarau războaie și se suspenda puterea stăpânilor asupra sclavilor. [Var.: saturnále s. f. pl.] – Din lat. Saturnalia, fr. saturnale.

Saturnale dex online | sinonim

Saturnale definitie

Intrare: saturnale
saturnalii substantiv propriu feminin plural
saturnale