saturator definitie

2 intrări

11 definiții pentru saturator

SATURATÓR, saturatoare, s. n. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație. – Din fr. saturateur.
SATURATÓR, saturatoare, s. n. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație. – Din fr. saturateur.
SATURATÓR, saturatori, s. m. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții pînă la saturație, prin dizolvarea în ea a unui solid sau a unui gaz.
saturatór s. n., pl. saturatoáre
saturatór s. n., pl. saturatoáre
SĂTURĂTÓR adj. v. consistent, hrănitor, nutritiv, sățios, suculent.
SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur].
SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur].
SATURATÓR s. n. aparat pentru concentrarea unei soluții până la saturație. (< fr. satureur)
SATURATÓR ~oáre n. chim. Aparat pentru saturarea unei soluții. /<fr. saturateur
săturător adj. v. CONSISTENT. HRĂNITOR. NUTRITIV. SĂȚIOS. SUCULENT.

saturator dex

Intrare: saturator
saturator substantiv neutru
Intrare: săturător
săturător