satir definitie

2 intrări

11 definiții pentru satir

SATÍR, satiri, s. m. Divinitate rustică din mitologia greacă, reprezentată printr-o ființă cu corp omenesc acoperită cu păr, cu coarne și picioare de țap (sau de cal), care personifica instinctele brutale. ♦ Epitet dat unui om cinic și desfrânat. [Acc. și: sátir] – Din fr. satyre, lat. Satyrus.
SATÍR, satiri, s. m. Fiecare dintre divinitățile rustice din mitologia greacă, reprezentată printr-o ființă cu corp omenesc acoperită cu păr, cu coarne și picioare de țap (sau de cal), care personifica instinctele brutale. ♦ Epitet dat unui om cinic și desfrânat. [Acc. și: sátir] – Din fr. satyre, lat. Satyrus.
SATÍR, satiri, s. m. 1. Personaj din mitologia greco-romană, imaginat ca un monstru, cu corpul păros, cu coarne și cu picioare de țap. V. faun. Satirul... cornat și bărbos, duce o torță aprinsă în mina stîngă. BOLLIAC, O. 268. 2. Om desfrînat, libidinos.
satír s. m., pl. satíri
satír s. m., pl. satíri
SATÍR s.m. (Mit.) Divinitate a pădurilor imaginată cu o față bestială, cu corpul păros, cu picioare și coarne de țap. ♦ (Fig.) Om desfrânat, libidinos; cinic. [Acc. și sátir. / < fr. satyre, lat. satyrus, gr. satyros].
SATÍR s. m. 1. (mit.) divinitate secundară, imaginată ca un monstru cu corpul păros, cu picioare și coarne de țap. ♦ reprezentare plastică a unei asemenea divinități. 2. (fig.) om desfrânat, libidinos. (< fr. satyre, lat. satyrus, gr. satyros)
SATÍR ~i m. 1) (în mitologia greacă) Personaj imaginar, prezentat ca un monstru păros, cu coarne mici, urechi mari și ascuțite și cu picioare de cal sau de țap, personificând brutalitatea. 2) fig. Persoană cinică și desfrânată. /<lat. Satyrus, ngr. sátyros, fr. satyre, germ. Satyr
satir m. 1. Mit. semi-zeu care locuia în păduri și avea copite și cornițe de țap; 2. fam. om foarte desfrânat.
* sátir m. (vgr. sátyros, lat. sátyrus). Mit. Un semizeŭ care locuia în pădurĭ, avea copite și coarne de țap și mergea în ceata luĭ Bacu. Fig. Om foarte libidinos. – Fals satír (fr. satyre).
satíri s. m. pl. Divinități minore (genii) din mitologia greacă, legate de cultul lui Dionysos, numiți și sileni, iar în mitologia romană fauni. Erau reprezentați fie cu coarne, copite și coadă de țap (în rest având înfățișare omenească), fie jumătate oameni și jumătate (partea de jos a trupului) cai. Erau considerați aroganți, certăreți, bătăuși și bețivi. – Din fr. satyre, lat. Satyrus.

satir dex

Intrare: satir
satir substantiv masculin
Intrare: satir
satir