saten definitie

17 definiții pentru saten

castaníu, ~íe [At: NEGRUZZI, S. I, 17 / V: căstăniú, căstăníe / Pl: ~ii E: castană + -iu] 1 a (D. păr) De culoarea castanei (1) Si: cafeniu. 2 a (D. ochi) Căprui. 3 sm (Bot) Castan (1).
SATÉN s. n. v. satin.
ȘATÉN, -Ă, șateni, -e, adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. – Din fr. châtain.
SATÉN s. n. v. satin.
ȘATÉN, -Ă, șateni, -e, adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. – Din fr. châtain.
ȘATEN, -Ă, șateni, -e, adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. Deasupra revistei – o frunte tînără, curată, cam prea înaltă din pricina cheliei timpurii. Părul – parcă șaten, parcă blond. GALAN, B. I 5.
șatén adj. m., pl. șaténi; f. șaténă, pl. șaténe
șatén adj. m., pl. șaténi; f. sg. șaténă, pl. șaténe
ȘATÉN adj. castaniu. (Păr ~.)
SATÉN s.n. v. satin.
ȘATÉN, -Ă adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. [< fr. châtain, cf. châtaigne – castană].
ȘATÉN, -Ă adj. (despre păr) castaniu; (despre oameni; și s.) cu părul castaniu. (< fr. châtain)
șatén (șaténă), adj. – Castaniu. Fr. chatain.
ȘATÉN ~ă (~i, ~e) Care are culoare cafenie-deschisă; de culoarea castanei. /<fr. châtain
castaníŭ, -íe adj. De coloarea castaneĭ, între negru și blond: păr castaniŭ, om castaniŭ (adică cu păru castaniŭ). – Barb. șaten, -ă (fr. chátain, d. châtaigne, castană).
*șatén, -ă, V. castaniŭ.
ȘATEN adj. castaniu. (Păr ~.)

saten dex

Intrare: șaten
șaten adjectiv
Intrare: saten (pl. -uri)
saten pl. -uri
Intrare: saten (pl. -e)
saten pl. -e