Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

32 defini╚Ťii pentru sart

SART, sarturi, s. n. Odgon de o╚Ťel sau de c├ónep─â care serve╚Öte la fixarea lateral─â a catargelor ╚Öi la prinderea sc─ârilor pentru urcarea pe acestea. ÔÇô Din it. sarta.
╚śART1 interj. Cuv├ónt care imit─â zgomotul produs de o lovitur─â dat─â cu palma. ÔÇô Onomatopee.
╚śART2, ╚Öarturi, s. n. 1. R├ónduial─â, uzan╚Ť─â, tradi╚Ťie, datin─â. 2. Rost, socoteal─â, t├ólc. ÔŚŐ Loc. adv. Pe ╚Öart = ├«n ordine, pe r├ónd. ÔÇô Din tc. ╚Öart.
SART, sarturi, s. n. Odgon de o╚Ťel sau de c├ónep─â care serve╚Öte la fixarea lateral─â a catargelor ╚Öi la prinderea sc─ârilor pentru urcarea pe acestea. ÔÇô Din it. sarta.
╚śART1 interj. Cuv├ónt care imit─â zgomotul produs de o lovitur─â dat─â cu palma. ÔÇô Onomatopee.
╚śART2, ╚Öarturi, s. n. 1. R├ónduial─â, uzan╚Ť─â, tradi╚Ťie, datin─â. 2. Rost, socoteal─â, t├ólc. ÔŚŐ Loc. adv. Pe ╚Öart = ├«n ordine, pe r├ónd. ÔÇô Din tc. ╚Öart
SART, sarturi, s. n. Par├«m─â, de obicei de s├«rm─â de o╚Ťel, care serve╚Öte la fixarea lateral─â a catargelor ╚Öi la prinderea sc─ârilor pentru urcarea pe acestea.
╚śART1 interj. Onomatopee care red─â zgomotul produs de o lovitur─â cu palma. N-apuc s─â r─âspuns, domnule, ╚Öi ╚Öart! pari! trosc! pleosc! patru palme: ├«mi turte╚Öte p─âl─âria ╚Öi mi-o arunc─â c├«t colo. CARAGIALE, T. II 112. Se scoal─â ├«mp─âratul nec─âjit foc ╚Öi ╚Öart! o palm─â lui Pr├«slea de a r─âsunat tot palatul. id. O. III 104.
╚śART2, ╚Öarturi, s. n. (Mai ales ├«n expr.) Dup─â ╚Öart = dup─â o anumit─â r├«nduial─â, dup─â obicei. Prinsul, ├«nceput de a doua oar─â, merse ├«nainte dup─â ╚Öartul lui. ZAMFIRESCU, R. 25. Cum r─âm├«ne cu haina miresei? Dac─â n-o face-o dup─â ╚Öartul ei, logodnica nu o prime╚Öte. ISPIRESCU, L. 399. Ce s─â-i fac eu dac─â a╚Öa e basmul? Va s─â-l spui ╚Öi eu dup─â cum este ╚Öartul ╚Öi datina lui. ODOBESCU S. III 197. Cu (sau f─âr─â) ╚Öart = cu (sau f─âr─â) rost, socoteal─â. Un ╚Ť─âran chipe╚Ö ╚Öi de╚Ötept, din podgoriile Orevi╚Ťii... ├«mi poveste╚Öte cu ╚Öart, legendele pe care le-a auzit ╚Öi el de la b─âtr├«ni. VLAHU╚Ü─é, O. A. 411. Toate lucrurile ├«n aceast─â cas─â erau cu ╚Öart. Nimic nu lipsea. ISPIRESCU, L. 354. Le-a povestit el pe toate c├«te le p─âtimise dincolo, mai cu ╚Öart ╚Öi mai frumos dec├«t vi le-am putut povesti eu dumneavoastr─â. CARAGIALE, O. III 50. Vorbe f─âr─â ╚Öart. ╚śEZ. IX 145. Pe ╚Öart = ├«n ordine, pe r├«nd. Coto╚Ömanul ├«i spunea pe ╚Öart toate ╚Öi-l f─âcea s─â priceap─â c─â aici pe p─âm├«nt toate s├«nt cu r├«nduiala lor. ISPIRESCU, L. 287. ╚śi le-a povestit toate pe ╚Öart chir Ianulea lui Negoi╚Ť─â. CARAGIALE, P. 88.
sart s. n., pl. sárturi
șart1 interj.
șart2 (înv.) s. n., pl. șárturi
sart s. n., pl. sárturi
șart interj.
șart s. n., pl. șárturi
╚śART interj. pleosc. (~!, i-a tras o palm─â.)
╚śART s. v. acord, aranjament, clauz─â, combina╚Ťie, condi╚Ťie, contract, conven╚Ťie, datin─â, dispozi╚Ťie, fel, hot─âr├óre, ├«n╚Ťelegere, ├«nvoial─â, ├«nvoire, leg─âm├ónt, obicei, ordin, pact, porunc─â, prevedere, punct, regul─â, r├ónduial─â, rost, socoteal─â, stipulare, stipula╚Ťie, termen, tipic, tradi╚Ťie, tranzac╚Ťie, uz, uzan╚Ť─â.
SART s.n. Frânghie care servește la fixarea și întărirea catargelor de bordurile navei. [Pl. -turi. / < it. sarta].
SART s. n. (mar.) parâmă care servește la fixarea și întărirea catargelor de bordurile navei. (< it. sartia)
sart (-te), s. n. ÔÇô Odgon. It. sarte (Candrea).
╚Öart interj. ÔÇô Imit─â zgomotul produs de o lovitur─â cu palma. ÔÇô Var. jart. Crea╚Ťie expresiv─â.
╚Öart (╚Ö├írturi), s. n. ÔÇô 1. R├«nduial─â, regul─â, tradi╚Ťie. ÔÇô 2. Sens, logic─â. Tc. (arab.) ╚Öart (╚śeineanu, II, 335; Meyer 399; Lokotsch 1861), cf. alb., sb. sart.
SART ~uri n. Parâmă folosită pentru fixarea catargelor. /< it. sarta, turc. sart, ngr. sártia
╚śART1 interj. (se folose╚Öte pentru a reda zgomotul produs de o lovitur─â dat─â cu palma). /Onomat.
╚śART2 ~uri n. ├«nv. Obicei care se transmite din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie; datin─â. ÔŚŐ Dup─â ~ dup─â o regul─â statornicit─â; dup─â obicei. Pe ~ ├«ntr-o anumit─â succesiune; pe r├ónd. /<turc. ╚Öart
╚Öart, ╚Ö├írturi, s.n. (pop.) 1. r├ónduial─â, uzan╚Ť─â; tradi╚Ťie, datin─â. 2. rost, socoteal─â, t├ólc, noim─â. 3. (├«n loc. adv.) pe ╚Öart = ├«n ordine, pe r├ónd, metodic. 4. (├«nv.) dispozi╚Ťie, hot─âr├óre, stipula╚Ťie; conven╚Ťie, ├«nvoial─â.
șart! int. exprimând efectul lovirii cu palma. [Onomatopee].
╚Öart n. 1. pop. r├óndueal─â: aici toate sunt cu ╚Öartul lor ISP.; 2. rost, noim─â: vorb─â f─âr─â ╚Öart. [Vechiu-rom. ╚Öart, condi╚Ťiune, pont = turc. ╚śART, ├«nvoeal─â, tractat, articol de tractat].
sart n., pl. ur─ş (it. sarte, sartie). Mar. Pl. Funiile care leag─â catargu de copastie ╚Öi care pot avea ╚Öi trepte (adic─â pot fi ├«ntrebuin╚Ťate ╚Öi ca sc─âr─ş).
╚Öart n., pl. ur─ş (turc. [d. ar.] ╚Öart, condi╚Ťiune, ├«nvoial─â, tratat; s├«rb. alb. ┼íart). Condi╚Ťiune, articul de tratat (Vech─ş). R├«ndu─şal─â, ordine, rost: toate-s cu ╚Öartu lor, dup─â ╚Öartu lor. A vorbi cu ╚Öart or─ş f─âr─â ╚Öart, a vorbi cum se cuvine or─ş prost. Pe ╚Öart, pe r├«nd, ├«n ordine. ÔÇô Vech─ş ╚Öi ╚Öurutur─ş (pl. arabic ┼íurut) = ╚Öartur─ş.
╚śART interj. pleosc. (~! i-a tras o palm─â.)
șart s. v. ACORD. ARANJAMENT. CLAUZĂ. COMBINAȚIE. CONDIȚIE. CONTRACT. CONVENȚIE. DATINĂ. DISPOZIȚIE. FEL. HOTĂRÎRE. ÎNȚELEGERE. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. LEGĂMÎNT. OBICEI. ORDIN. PACT. PORUNCĂ. PREVEDERE. PUNCT. REGULĂ. RÎNDUIALĂ. ROST. SOCOTEALĂ. STIPULARE. STIPULAȚIE. TERMEN. TIPIC. TRADIȚIE. TRANZACȚIE. UZ. UZANȚĂ.

Sart dex online | sinonim

Sart definitie

Intrare: sart
sart 2 pl. -e substantiv neutru
sart 1 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: șart (subst.)
șart 1 s.n. substantiv neutru
Intrare: șart (interj.)
șart 2 interj.