sarmală definitie

16 definiții pentru sarmală

SARMÁ, sarmale, s. f. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez și cu alte ingrediente) înfășurată în foaie de varză, de viță etc. în forma unor rulouri. [Var.: sarmálă s. f.] – Din tc. sarma.
SARMÁLĂ s. f. v. sarma.
SARMÁ, sarmale, s. f. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez și cu alte ingrediente) învelită în foaie de varză, de viță etc. în forma unor rulouri. [Var.: sarmálă s. f.] – Din tc. sarma.
SARMÁLĂ s. f. v. sarma.
SARMÁ, sarmale, s. f. (Mai ales la pl.) Preparat culinar din carne tocată amestecată cu orez și cu alte ingrediente, făcută cocoloș și învelită în foaie de varză, de viță etc. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci... și feli de feli de bucate. CREANGĂ, P. 29. Costachi bucătarul... nimerea foarte bine sarmalele. GHICA, S. 76. ◊ Expr. A înghiți sarmaua = a înghiți gălușca, v. înghiți. – Variantă: sarmálă s. f.
SARMÁLĂ s. f. v. sarma.
sarmá s. f., art. sarmáua, g.-d. art. sarmálei; pl. sarmále, art. sarmálele
sarmá s. f., art. sarmáua, g.-d. art. sarmálei; pl. sarmále
SARMÁ s. (reg.) gălușcă, pernuță, (Ban. și Transilv.) perișoară, (Transilv. și Bucov.) piroșcă. (~ale cu carne de porc.)
sarmá (sarmále), s. f. – Gălușcă înfășurată în foaie de varză sau de viță. – Mr. sărma, megl. sarma. Tc. sarma (Șeineanu, II, 315; Lokotsch 1857; Ronzevalle 107), cf. ngr. σαρμᾶς, bg., sb. sarma.
SARMÁ ~le f. mai ales la pl. Preparat culinar din carne tocată, amestecată cu orez (crupe) și alte ingrediente și învelită în foi de varză sau de viță de vie; gălușcă. [Art. sarmaua; G.-D. sarmalei] /<turc., sb. sarma
sarmà f. cocoloș de carne tocată și de orez învelit în foi de viță sau de varză; a toca cuiva carnea sarmale, a i-o tăia în bucățele, a-l sfâșia. [Turc. SARMÁ].
sarmá f. (turc. sarmá, d. sarmak, a învălătuci; ng.r sarmâs, ung. szárma. V. sarghie 1 și saric). Cocoloș de carne tocată orĭ de orez orĭ de meĭ învălit în frunzp de viță de vie, de varză, de ștevie, de țeĭ ș.a. – În Munt. cele maĭ micĭ (de carne) se numesc sărmăluțe. – V. gălușcă și perișoară.
SARMA s. (reg.) gălușcă, pernuță, (Ban. și Transilv.) perișoară, (Transilv. și Bucov.) piroșcă. (~ale cu carne de porc.)
SÁRMA2 (< rus.) subst. Denumirea dată vântului de tip foehn în regiunea Baikal.
tentativă de sarmale expr. (deț.) amestec de arpacaș cu varză.

sarmală dex

Intrare: sarma
sarma substantiv feminin
sarmală