SARAILÍE, sarailii, s. f. Prăjitură făcută din foi de plăcintă rulate, cu umplutură de nuci, de alune, de migdale, îmbibată cu sirop de zahăr sau cu miere. [Pr.: -ra-i-. – Var.: (înv.) seralíe s. f.] – Din tc. saraylı „ceea ce ține de palatul sultanului”.

SERALÍE s. f. v. sarailie.

SARAILÍE, sarailii, s. f. Prăjitură făcută din foi de plăcintă rulate, cu umplutură de nuci, de alune, de migdale, îmbibată cu sirop de zahăr sau cu miere. [Pr.: -ra-i-. – Var.: (înv.) seralíe s. f.] – Din tc. sarayli „ceea ce ține de palatul sultanului”.

SERALÍE s. f. v. sarailie.

SARAILÍE, sarailii, s. f. Prăjitură făcută din foi de plăcintă, rulate, cu umplutură de nuci sau de migdale și îmbibate cu mult sirop de zahăr sau de miere. V. baclava. Mînca însă bine feluri moldovenești îmbielșugate și grase, isprăvind cu sarailii și baclavale turcești. SADOVEANU, Z. C. 107. Cînd veniră: sarailia și minciunile, cheful era în toi. STĂNOIU, C. I. 99. Masinca trimetea să scoată apă proaspătă de la puț și-i trata cu sarailie făcută de mîna ei. BASSARABESCU, V. 8.. Variantă: seralíe (NEGRUZZI, S. I 286) s. f.

SERALÍE s. f. v. sarailie.

sarailíe (-ra-i-) s. f., art. sarailía, g.-d. art. sarailíei; pl. sarailíi, art. sarailíile

sarailíe s. f. (sil. -ra-i-), art. sarailía, g.-d. art. sarailíei; pl. sarailíi, art. sarailíile

sarailíe (sarailíi), s. f. – Prăjitură orientală pe bază de miere și nuci. – Megl. sărliia. Tc. saraili (Șeineanu, II, 314).

SARAILÍE ~i f. Produs de patiserie preparat din foi de aluat unse cu grăsime și rulate, cu umplutură de nuci sau brânză și copt în cuptor. [G.-D. sarailii; Sil. -ra-i-] /<turc. sarayli

sarailie f. plăcintă turcească cu fidea, miere și zahăr: iaurt, sarailii, baclavale NEGR. [Turc. SARAILY, lit. plăcintă de saraiu].

sarailíe f. (turc. saraĭly, de la saraĭ, rob saŭ roabă, liberată din seraĭ. V. seraĭ). Un fel de prăjitură făcută ca și baclavaŭa, dar învălătucită.