Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru saprofit

SAPROF├ŹT, -─é, saprofi╚Ťi, -te, s. n., adj. (Organism vegetal sau microorganism) care ├«╚Öi procur─â hrana din substan╚Ťe organice ├«n descompunere. [Var.: saprof├şt─â s. f.] ÔÇô Din fr. saprophyte.
SAPROF├ŹT─é s. f. v. saprofit.
SAPROF├ŹT, -─é, saprofi╚Ťi, -te, s. n., adj. (Organism vegetal sau microorganism) care ├«╚Öi procur─â hrana din substan╚Ťe organice ├«n descompunere. [Var.: saprof├şt─â s. f.] ÔÇô Din fr. saprophyte.
SAPROF├ŹT─é s. f. v. saprofit.
SAPROF├ŹTE s. f. pl. Specie de bacterii ╚Öi ciuperci care se dezvolt─â pe corpurile organice moarte, hr─ânindu-se cu substan╚Ťe ├«n descompunere.
saprof├şt1 (sa-pro-) adj. m., pl. saprof├ş╚Ťi; f. saprof├şt─â, pl. saprof├şte
saprof├şt2/saprof├şt─â (sa-pro-) s. n. / s. f.; pl. saprof├şte
saprof├şt adj. m. (sil. -pro-), pl. saprof├ş╚Ťi; f. sg. saprof├şt─â, pl. saprof├şte
saprof├şt s. n. /saprof├şt─â s. f. (sil. -pro-), pl. saprof├şte
SAPROF├ŹT, -─é adj., s.n. (Organism vegetal, microorganism) care tr─âie╚Öte pe corpuri organice ├«n descompunere. [< fr. saprophyte, cf. gr. sapros ÔÇô putred, phyton ÔÇô plant─â].
SAPROF├ŹT, -─é adj., s. n. / saprof├şt─â s. f. (microorganism, plant─â) care cre╚Öte pe substan╚Ťe organice ├«n descompunere. (< fr. saprophyte)
SAPROF├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi substantival (despre microorganisme) Care se dezvolt─â ├«n substan╚Ťe organice ├«n descompunere. [Sil. sa-pro-] /<fr. saprophyte
SAPRO- ÔÇ×putrefac╚Ťie, putred, poluatÔÇŁ. ÔŚŐ gr. sapros ÔÇ×putredÔÇŁ > fr. sapro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. sapro-. Ôľí ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., studiul biologic, fiziologic ╚Öi biochimic al degrad─ârilor bazinelor acvatice produse de materiile organice putrescibile; ~bionte (v. -biont), adj., s. n. pl., (organisme) care prezint─â nutri╚Ťie saprofitic─â; ~biotic (v. -biotic), adj., care tr─âie╚Öte ├«n apele poluate sau pe resturi organice ├«n stare de putrefac╚Ťie; ~bioz─â (v. -bioz─â), s. f., mod de via╚Ť─â propriu organismelor din apele poluate cu resturi organice ├«n putrefac╚Ťie; ~carp (v. -carp), s. n., fruct c─ârnos care prezint─â ╚Ťesuturi suculente ├«n care se depoziteaz─â substan╚Ťele nutritive; ~col (v. -col3), s. n., sapropel transformat ├«ntr-un gel solid, sub ac╚Ťiunea timpului ╚Öi a presiunii; ~fag (v. -fag), adj., (despre organisme) care se nutre╚Öte cu materii organice ├«n curs de descompunere; ~fil (v. -fil1), adj., 1. Care prefer─â resturile organice. 2. Care cre╚Öte pe humus; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) care se hr─ânesc cu resturi organice; ~fitic (v. -fitic), adj., care cre╚Öte pe reziduuri organice aflate ├«n descompunere; ~fob (v. -fob), adj., (despre organisme) care se dezvolt─â numai ├«n apele ├«nc─ârcate cu substan╚Ťe organice; ~gen (v. -gen1), adj., 1. (Despre bacterii) Care provoac─â putrezirea substan╚Ťelor organice. 2. Care cre╚Öte pe substan╚Ťe aflate ├«n stare de putrefac╚Ťie; ~geofite (v. geo-, v. -fit), s. f. pl., ├«ncreng─âtur─â de plante saprobiotice cu flori; ~pel (v. -pel), s. n., m├«l bogat ├«n substan╚Ťe organice ├«n curs de descompunere, aflat pe fundul lagunelor ╚Öi al m─ârilor; ~pelic (v. -pelic), adj., (despre plante) care se dezvolt─â pe substan╚Ťele ├«n curs de putrezire de pe fundul apelor cu m├«l; ~xene (v. -xen), adj., s. n. pl., (organisme) care se dezvolt─â ├«n ape curate sau ├«nc─ârcate cu substan╚Ťe organice.

Saprofit dex online | sinonim

Saprofit definitie

Intrare: saprofit
saprofit adjectiv
  • silabisire: -pro-