Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru sanscrit

SANSCR├ŹT, -─é, sanscri╚Ťi, -te, adj. (├Än sintagma) Limba sanscrit─â (╚Öi substantivat, f.) = veche limb─â indo-european─â din India, ├«n care este scris─â cea mai mare parte din literatura clasic─â indian─â. ÔÖŽ Care apar╚Ťine limbii sanscrite, privitor la limba sanscrit─â. ÔÖŽ Care este scris ├«n limba sanscrit─â. ÔÇô Din fr. sanscrit.
SANSCR├ŹT, -─é, sanscri╚Ťi, -te, adj. (├«n sintagma) Limba sanscrit─â (╚Öi substantivat, f.) = veche limb─â indo-european─â din India, ├«n care este scris─â cea mai mare parte din literatura clasic─â indian─â. ÔÖŽ Care apar╚Ťine limbii sanscrite, privitor la limba sanscrit─â. ÔÖŽ Care este scris ├«n limba sanscrit─â. ÔÇô Din fr. sanscrit.
SANSCR├ŹT, -─é, sanscri╚Ťi, -te, adj. (├Än expr.) Limb─â sanscrit─â (╚Öi substantivat, f.) = limba literar─â a Indiei vechi, ├«n care este scris─â cea mai mare parte din literatura clasic─â indian─â. Cunosc limba arab─â ╚Öi ceva sanscrit─â. HOGA╚ś, H. 93. ÔÖŽ Care se raport─â la limba vechilor indieni, care e scris ├«n aceast─â limb─â.
sanscr├şt adj. m., pl. sanscr├ş╚Ťi; f. sanscr├şt─â, pl. sanscr├şte
sanscr├şt adj. m., pl. sanscr├ş╚Ťi; f. sg. sanscr├şt─â, pl. sanscr├şte
SANSCR├ŹT adj. (├«nv.) sanscritic. (Texte ~.)
SANSCR├ŹT, -─é Limba sanscrit─â (╚Öi s.f.) = limba literar─â a Indiei vechi, ├«n care sunt scrise numeroase opere din literatura clasic─â indian─â. ÔÖŽ Referitor la limba sanscrit─â; scris ├«n limba sanscrit─â. [< fr. sanscrit].
SANSCR├ŹT, -─é adj. 1. limba ~─â (╚Öi s. f.) = veche limb─â indo-european─â din India, ├«n care sunt scrise numeroase opere din literatura clasic─â indian─â. 2. referitor la limba sanscrit─â; scris ├«n aceast─â limb─â. ÔŚŐ (s. m.) scriitor care a scris ├«n limba sanscrit─â. (< fr. sanscrit, germ. Sanskrit)
SANSCR├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care ╚Ťine de sanscrit─â; propriu limbii sanscrite.[Sil. san-scrit] /< germ. Sanskrit, fr. sanscrit
sanscrit a. se zice de vechea limb─â a Indienilor ce a r─âmas sacr─â ├«n Industan. ÔĽĹ sanscrit─â f. limba sanscrit─â.
* sanscr├şt, -─â adj. (scr. samskrita, format, c─şoplit). Limba sanscrit─â, limba vechilor Indien─ş ├«ncep├«nd din seculu VI ├«n ainte de Hristos p├«n─â pin seculu VII dup─â Hristos (Brahmani─ş au cultivat-o p├«n─â ast─âz─ş ca limb─â scris─â). S.f. Limb─â sanscrit─â. Adv. ├Än limba sanscrit─â: a scrie sanscrit.
SANSCRIT adj. (înv.) sanscritic. (Texte ~.)
SANSCR├ŹT, -─é (< fr. {i}; cf. sanscr. samskrta ÔÇ×cultivatÔÇŁ, ÔÇ×rafinatÔÇŁ) adj. 1. Limba sanscrit─â (╚Öi subst., f.) = limb─â veche indo-european─â, din India; limba sacr─â a brahmanilor, vorbit─â ├«ntre 1500 ╚Öi 200 ├«. Hr. (Subst.) Sanscrita clasic─â = limba operelor literare de diferite genuri, scrise ├«ncep├ónd din sec. 5 ├«. Hr., r─âmas─â p├ón─â ├«n perioada modern─â limba savant─â a ├«ntregii Indii. Standardizat─â conform gramaticii lui P├únini. ├Än s. au fost scrise lucr─âri literare, religioase, filozofice, juridice ╚Öi ╚Ötiin╚Ťifice, care au influen╚Ťat asupra dezvolt─ârii culturii Asiei de SE ╚Öi Asiei Centrale, precum ╚Öi a celei europene. Are diferite grafii derivate din scrierea brahmi. 2. Care apar╚Ťine limbii sanscrite, privitor la limba sanscrit─â; care este scris ├«n aceast─â limb─â.

Sanscrit dex online | sinonim

Sanscrit definitie

Intrare: sanscrit
sanscrit adjectiv