Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru sangulie

SANGUL├ŹE, sangulii, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) ╚Ües─âtur─â foarte fin─â (de m─âtase); n─âfram─â f─âcut─â din aceast─â ╚Ťes─âtur─â. ÔÇô Et. nec.
SANGUL├ŹE, sangulii, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) ╚Ües─âtur─â foarte fin─â (de m─âtase); n─âfram─â f─âcut─â din aceast─â ╚Ťes─âtur─â. ÔÇô Et. nec.
SANGUL├ŹE, sangulii, s. f. (├Änvechit ╚Öi popular) Un fel de p├«nz─â foarte fin─â; obiect (├«n special maram─â) din aceast─â p├«nz─â. Fata ├«╚Öi cusu toat─â istoria pe dou─â sangulii. ISPIRESCU, L. 364. Sangulii mai sub╚Ťiri ╚Öi mai transparente dec├«t p├«nza p─âianjenului. ODOBESCU, S. I 338. (Cu pronun╚Ťare regional─â) Coase ╚Öi-mi chindise╚Öte... Cu m─âtase ispr─âve╚Öte C─âm─â╚Öu╚Ť─â nunului, Sanguli─â mirelui. TEODORESCU, P. P. 82.
sangul├şe (├«nv., pop.) s. f., art. sangul├şa, g.-d. art. sangul├şei; pl. sangul├şi, art. sangul├şile
sangul├şe s. f., art. sangul├şa, g.-d. art. sangul├şei; pl. sangul├şi, art. sangul├şile
sangul├şe (sangul├şi), s. f. ÔÇô ╚Ües─âtur─â sub╚Üire, voal. Origine incert─â. Poate de la un ngr. *¤â¤ů╬│╬│╬╗╬┐¤ů╬╗╬╣╬Č, de la ╬│╬┐ß┐Ž╬╗╬▒ ÔÇ×g├«tÔÇŁ (dup─â Scriban, din ngr. ¤â¤ů╬│╬│╬Č╬╗¤ů╬╝╬╝╬▒ ÔÇ×├«nveli╚ÖÔÇŁ).
SANGUL├ŹE ~i f. ├«nv. 1) ╚Ües─âtur─â foarte fin─â (de bumbac sau de borangic). 2) Broboad─â confec╚Ťionat─â din astfel de ╚Ťes─âtur─â; maram─â. /Orig. nec.
sangulie f. maramă cusută cu fir: fes legat în jur cu o sangulie albă FIL. [Origină necunoscută].
sangul├şe f. (turc. cp. ╚Öi cu ngr. syngalymma, vgr. sygk-, ├«nv─âlitoare). Dermea or─ş maram─â v─ârgat─â care se lega peste fes. V. saric.

Sangulie dex online | sinonim

Sangulie definitie

Intrare: sangulie
sangulie substantiv feminin