Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru sanghin

SANGH├ŹN, -─é adj. v. sangvin.
SANGU├ŹN, -─é adj. v. sangvin.
SANGV├ŹN, -─é, sangvini, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine s├óngelui, privitor la s├ónge, la compozi╚Ťia sau la circula╚Ťia sa ├«n organism. 2. (Despre oameni) La care circula╚Ťia s├óngelui este foarte activ─â; sangvinic. ÔŚŐ Temperament sangvin = temperament viu, impulsiv, mobil. [Var.: sangh├şn, -─â, sangu├şn, -─â adj.] ÔÇô Din fr. sanguin, lat. sanguineus.
SANGH├ŹN, -─é adj. v. sangvin.
SANGU├ŹN, -─é adj. v. sangvin.
SANGV├ŹN, -─é, sangvini, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine s├óngelui, privitor la s├ónge, la compozi╚Ťia sau la circula╚Ťia sa ├«n organism. 2. (Despre oameni) La care circula╚Ťia s├óngelui este foarte activ─â; sangvinic. ÔÖŽ Temperament sangvin = temperament viu, impulsiv, mobil. [Var.: sangh├şn, -─â, sangu├şn, -─â adj.] ÔÇô Din fr. sanguin, lat. sanguineus.
SANGH├ŹN, -─é adj. v. sanguin.
SANGU├ŹN, -─é, sanguini, -e, adj. 1. Care ╚Ťine de s├«nge, prin care trece s├«ngele, de s├«nge. Masajul activeaz─â circula╚Ťia sanguin─â. NICOLAU-MAISLER, D. V. 114. ÔŚŐ Grup─â sanguin─â v. grup─â. 2. (Despre oameni) La care circula╚Ťia s├«ngelui este foarte activ─â. ÔŚŐ Temperament sanguin = temperament cu reac╚Ťii imediate; temperament impulsiv. ÔÇô Variante: sangh├şn, -─â, sangv├şn, -─â adj.
SANGV├ŹN, -─é adj. v. sanguin.
!sangv├şn (sang-vin) adj. m., pl. sangv├şni; f. sangv├şn─â, pl. sangv├şne
sangv├şn adj. m., pl. sangv├şni; f. sg. sangv├şn─â, pl. sangv├şne
PLACHET─é SANGV├ŹN─é s. v. trombocit.
SANGV├ŹN adj. 1. v. pletoric. 2. v. sangvinic.
SANGH├ŹN, -─é adj. v. sanguin.
SANGU├ŹN, -─é adj. 1. Referitor la s├ónge, de s├ónge; prin care circul─â s├óngele. 2. (Despre oameni) Care are o circula╚Ťie a s├óngelui foarte activ─â. ÔÖŽ Temperament sanguin = temperament vioi; impulsiv; sanguinic. [Pron. -gu-in, var. sanghin, -─â, sangvin, -─â adj. / < fr. sanguin, cf. lat. sanguineus].
SANGV├ŹN, -─é adj. v. sanguin.
SANGVIN1- elem. ÔÇ×s├óngeÔÇŁ. (< fr. sanguin-, cf. lat. sanguis, -inis)
SANGV├ŹN2, -─é adj. 1. referitor la s├ónge; prin care circul─â s├óngele. 2. (despre oameni) cu o circula╚Ťie a s├óngelui foarte activ─â; sangvinic. ÔÖŽ temperament ~ = temperament vioi; impulsiv. 3. de culoarea s├óngelui. (< fr. sanguin, lat. sanguineus)
SANGV├ŹN ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de s├ónge; propriu s├óngelui. Grup─â ~─â. 2) (despre persoane) Care are o circula╚Ťie activ─â a s├óngelui. [Sil. san-gvin] /<fr. sanguin, lat. sanguineus
sanguin a. 1. ce ╚Ťine de s├ónge: vase sanguine; 2. ├«n care predomin─â s├óngele: temperament sanguin; 3. de coloarea s├óngelui: jasp sanguin.
* sangh├şn, -─â adj. (fr. sanguin, d. lat. sanguineus). Al s├«ngelu─ş, de s├«nge: vase sanghine (vine ╚Öi artere), boal─â sanghin─â. Vio─ş, impetuos, ├«n care predomin─â s├«ngele: temperament sanghin (V. linfatic). De coloarea s├«ngelu─ş: fa╚Ť─â de un ro╚Ö sanghin (conabi┼ş, p─âtl─âgini┼ş).
PLACHET─é SANGUIN─é s. (BIOL.) trombocit.
SANGUIN adj. 1. (MED.) pletoric, ro╚Öu, rubicond. (Fa╚Ť─â ~.) 2. sanguinic, (ast─âzi rar) s├«ngeros. (Temperament ~.)
SANGV├ŹN, -─é adj. (< fr., lat.) adj. Care apar╚Ťine s├óngelui, privitor la s├ónge; prin care circul─â s├óngele. ÔŚŐ Temperament (tip) s. = unul dintre cele patru tipuri de temperament din clasificarea lui Hipocrat; caracterizat prin vioiciune, mobilitate. Corespunde ├«n clasificarea lui I.P. Pavlov tipului puternic, echilibrat ╚Öi mobil, de activitate nervoas─â superioar─â.
a lua (cuiva) grupa sanguin─â expr. a lovi (pe cineva) cu cu╚Ťitul

Sanghin dex online | sinonim

Sanghin definitie

Intrare: sangvin
sangvin adjectiv
sanghin
sanguin