Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru sandarac

SANDARÁC s. n. Rășină naturală extrasă dintr-o specie de tuia, folosită la prepararea lacurilor și a vopselelor, a unor chituri pentru sticlă și porțelan etc. – Din fr. sandaraque, lat. sandaraca.
SANDARÁC s. n. Rășină naturală extrasă dintr-o specie de tuia, folosită la prepararea lacurilor și a vopselelor, a unor chituri pentru sticlă și porțelan etc. – Din fr. sandaraque, lat. sandaraca.
SANDARÁC s. n. Rășină naturală extrasă dintr-un conifer care crește în Africa și în Australia, folosită la prepararea lacurilor și a vopselelor, a unor chituri pentru sticlă, porțelan etc.
sandarác s. n.
sandarác s. n., pl. sandarácuri
SANDARÁC s.n. (Chim.) Rășină naturală extrasă dintr-un conifer care crește în Africa și în Australia, folosită în industria lacurilor, a vopselelor etc. [< fr. sandaraque].
SANDARÁC s. n. rășină naturală dintr-o specie de tuia din Africa și Australia, folosit în industria lacurilor, a vopselelor etc. (< fr. sandaraque)
SANDARÁC n. Rășină organică, de culoare galbenă, secretată de unii arbori exotici și întrebuințată, mai ales, în industria vopselelor. /<fr. sandaraque, ngr. sandaráke, lat. sandaraca

sandarac definitie

sandarac dex

Intrare: sandarac
sandarac substantiv neutru