Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

39 defini╚Ťii pentru salvie

SÁLBIE s. f. v. salvie.
S├üLVIE, salvii, s. f. (Bot.) Jale2 (Salvia officinalis). [Var.: s├ílbie s. f.] ÔÇô Din lat. salvia.
SÁLBIE s. f. v. salvie.
S├üLVIE, salvii, s. f. (Bot.) Jale2 (Salvia officinalis). [Var.: s├ílbie s. f.] ÔÇô Din lat. salvia.
S├üLBIE, s─âlbii, s. f. (Bot.) Jale2. ÔÇô Variant─â: s├ílvie s. f.
SÁLVIE s. f. v. salbie.
sálvie (plantă) (-vi-e) s. f., art. sálvia (-vi-a), g.-d. art. sálviei; pl. sálvii, art. sálviile (-vi-i-)
sálvie s. f. (sil. -vi-e), art. sálvia (sil. -vi-a), g.-d. art. sálviei; pl. sálvii, art. sálviile (sil. -vi-i-)
SÁLBIE s. (BOT.; Salvia officinalis) jale, jaleș, salvie, (reg.) șerlai.
SÁLVIE s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jale, jaleș, salbie, (reg.) șerlai. 2. (Salvia verticillata) (reg.) jaleș, năduf, buruiană-de-bubă, coada-mielului, cocean-căpresc, iarba-somnului, talpa-cucoanei, urechea-porcului. 3. (Salvia pratensis) (reg.) jale, coada-vacii, jaleș de câmp.
SALVIE-CLEIO├üS─é s. v. cinste╚Ť.
SĂLVIE s. (BOT.) sălvie austriacă (Salvia austriaca) = (reg.) coada-lupului, urechea-porcului; sălvie de Etiopia (Salvia aethiopis) = (reg.) desfăcătoare, șerlai, tutunaș, iarba-sfântului-Ion.
SĂLVIE DE PĂDÚRE s. v. coada-vacii, jale.
SÁLVIE s.f. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii sau violete din familia labiatelor. [< lat. salvia].
SÁLVIE s. f. plantă erbacee ornamentală cu flori roșii sau violete, din familia labiatelor. (< lat. salvia)
s├ílvie (sß║»lvii), s. f. ÔÇô Jale (Salvie pratensis). ÔÇô Var. Mold. s─âlvie, ╚Ö─âlvie, ╚Öalvie, salbie. Lat. salvia prin intermediul sl., cf. ┼żalbija, rus. ┼íalvija, pol. sza┼éwija (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 284), cf. ╚Öi salb─â, ╚Öi mag. zs├ílya ÔÇ║ jale╚Ö, ╚Öi Trans. ╚Öalie. Sl. explic─â mai bine var.; forma salvie, care nu apare popular, poate fi un ├«mprumut din lat. ╚Ötiin╚Ťific─â, ├«n sec. XIX.
SÁLVIE ~i f. 1) Plantă erbacee cu flori divers colorate, cultivată ca plantă medicinală sau decorativă; jaleș. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. salviei; Sil. -vi-e] /<lat. salvia
salvie f. Bot. jaleș.
sálbie v. salvie.
* s├ílvie f. (lat. salvia). Bot. O plant─â din familia labiatelor: s├ílvia Aethiopis ╚Öi Sclarea (╚Ö─ârl─â─ş) salvia glutinosa, officinalis, prat├ęnsis ╚Öi silv├ęstris (jale╚Ö). Salvia glutinosa se ma─ş nume╚Öte ╚Öi cinste╚Ť. ÔÇô Uni─ş da┼ş forma s├ílbie ca popular─â.
SALBIE s. (BOT.; Salvia officinalis) jale, jaleș, salvie, (reg.) șerlai.
SALVIE s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jale, jaleș, salbie, (reg.) șerlai. 2. (Salvia verticillata) (reg.) jaleș, năduf, buruiană-de-bubă, coada-mielului, cocean-căpresc, iarba-somnului, talpa-cucoanei, urechea-porcului. 3. (Salvia pratensis) (reg.) jale, coada-vacii, jaleș de cîmp.
salvie cleioasă s. v. CINSTEȚ.
SĂLVIE s. (BOT.) sălvie austriacă (Salvia austriaca) = (reg.) coada-lupului, urechea-porcului; sălvie de Etiopia (Salvia aethiopis) = (reg.) desfăcătoare, șerlai, tutunaș, iarba-sfîntului-Ion.
s─âlvie de p─âdure s. v. COADA-VACII. JALE.
╚śALVIE-ALB─é a. (BOT.; Lavatera thuringiaca) (reg.) ghilie, nalb─â, ruj─â-de-deal, ruj─â-floare-mare.
SALVIE, salvii, s.f. ├Än gastronomie, frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite, mai ales ├«n ╚Ť─ârile mediteraneene, drept condiment ├«n preparatele din carne de vi╚Ťel, de miel, ├«n sosuri, umpluturi de c├órna╚Ťi, la pizza etc., precum ╚Öi ca aromatizant pentru diverse b─âuturi (vermut, o╚Ťet), d├óndu-le un gust ╚Öi o arom─â caracteristice acestor zone geografice.
SÁLVIE (SÁLBIE) (< lat., fr) s. f. Plantă anuală ornamentală din familia labiatelor, înaltă de 30-100 cm, cu frunze ovate și flori roșii (Salvia splendens). Se cunosc c. 700 de specii, răspândite pretutindeni; pe lângă cele decorative, unele specii se cultivă ca plante eterouleioase și medicinale.
LAVATERA L., SALVIE ALB─é, fam. Malvaceae. Gen originar din regiuni mediteraneene, Asia, Australia, California, cca 28 specii, erbacee, arbu╚Öti sau arbori pubescen╚Ťi sau p├«slo╚Öi. Flori (caliciu dublu, unul intern ╚Öi altul extern, cel extern trifidat. Corol─â bilobat─â pedunculate, solitare, ├«n axa frunzei sau ├«n ciorchine terminal. Frunze mai mult sau mai pu╚Ťin lobate.
SALVIA L., JALE╚ś, SALVIE, fam. Labiatae. Gen originar din zonele calde ╚Öi temperate ale globului, cca 700 specii, erbacee, semilemnoase, anuale, bienale sau perene, semitufe s─âli tufe, cu tulpini fistuloase ├«n 4 muchii. Frunze opuse, nedentate, dentate, crestate sau crestat-penate, pe╚Ťiolate, lipsite de stipele. Flori hermafrodite, neregulate, divers colorate: ro╚Öii, albastre, mov, albe (caliciul bilabiat, persistent, mai scurt dec├«t corola cilindric─â, bilabiat─â, labiul superior ├«ntreg sau emarginat, curbat sau drept, iar cel inferior trilobat, mai scurt dec├«t primul, 2 stamine fertile, scurte, uneori ╚Öi stamine sterile, mici), c├«te 2 sau mai multe, ├«n verticile reunite ├«n raceme terminale. ├«nfloresc e╚Öalonat, din iun. p├«n─â la venirea brumei (noiemb.). Fruct compus din 4 nucule ├«nchise ├«n caliciu.
Salvia aethiopis L. (syn. Sclarea aethiopis Mill., S. lanata Moench.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe, p├«n─â la 12 ├«n verticile, form├«nd un spic drept, caliciul cca 1 cm lungime, cu buz─â superioar─â plan─â, din╚Ťi ova╚Ťi, lung-acumina╚Ťi, corol─â cca 2 cm lungime cu labiul superior presat, ├«n form─â de semilun─â, tub f─âr─â inel, p─âros. Frunze cordat-ovate, mai lungi dec├«t late, crenate, lobate cu peri lungi, albicio╚Öi. Plant─â bianual─â, erbacee, cu peri lungi, albicio╚Öi, cu tulpin─â foliat─â, ramificat─â.
Salvia coccinea L. f. (syn. S. rosea Vahl). Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori (caliciul verde, tridentat, corol─â mai scurt─â, ro╚Öie, cu labiul inferior mult alungit) ├«n verticile ce formeaz─â un spic. Plant─â p├«n─â la 60 cm ├«n─âl╚Ťime acoperit─â cu peri albi, cenu╚Öii. Frunze cordiforme sau ovat-rotunde, acuminate, dentate.
Salvia glutinosa L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori mari, sulfurii, maro-├«nchis, punctate, 6-8 ├«n buchet, form├«nd o panicul─â ramificat─â, labiul inferior are un desen ro╚Öiatic, caliciul tubulos-campanulat, labiul inferior cu 2 crest─âturi. Frunze mari, ovate, cu v├«rf ascu╚Ťit, dentate, lung-pe╚Ťiolate, verde-viu, slab-pubescente. Plant─â erbacee, peren─â, cu tulpina ├«n treimea superioar─â glandulos-pubescent─â, lipicioas─â, p├«n─â la 0,80 m ├«n─âl╚Ťime.
Salvia nemorosa L. (syn. S. Sylvestris Jacq.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori miei, albastre-lila, rar roz sau albe, 2-4 ├«n verticile, form├«nd un spic drept, caliciul sub 1 cm lungime, gri, pubescent, campanulat, cu din╚Ťi ascu╚Ťi╚Ťi, cu buza superioar─â convex─â, corol─â pu╚Ťin mai lung─â dec├«t caliciul, labiul superior ├«n form─â de coif, cel inferior trilobat. Frunzele, pe partea inferioar─â gri, cele inferioare cu pe╚Ťioli denta╚Ťi, ovat-lanceolate, cele din treimea superioar─â f─âr─â pe╚Ťioli ╚Öi mai mici. Plant─â erbacee, vivace, cca 60 cm ├«n─âl╚Ťime, aromat─â, gri-p├«sloas─â.
Salvia officinalis L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori, p├«n─â ├«n 12, ├«n verticile form├«nd un racem drept, violete, albastre, mai rar albe, tubul corolei ├«n interior cu inel p─âros. Plant─â la baz─â semilemnoas─â, cca 60 cm ├«n─âl╚Ťime, odorant─â, tufoas─â, cu frunze lanceolate sau alungit-eliptice, cele tinere gri-tomentoase, pe╚Ťiolate, tulpin─â foliat─â.
Salvia pratensis L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albastre-violet, a╚Öezate, p├«n─â la 6, ├«ri verticile, reunite ├«n spice dispuse terminal, pe tulpin─â (corol─â, 2 cm lungime, labiul inferior cilindric, cel superior ├«n form─â de semilun─â cu din╚Ťi acu╚Ťi, verzi, cu buza superioar─â convex─â). Frunze verzi, rugoase, ovate, 3-8 lobate sau ├«ntregi, crenate, pe dos pubescente, nepe╚Ťiolate, cele inferioare cordate ╚Öi cu pe╚Ťioli. Plant─â erbacee, peren─â, odorant─â, tulpin─â lipicios-p─âroas─â, p├«n─â la 0,60 m ├«n─âl╚Ťime.
Salvia sclarea L,. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori lila-deschis a╚Öezate, p├«n─â ia 6, ├«n verticile distan╚Ťate, dispuse ├«n spice erecte, terminale. Frunze mari, de la cordate la ovate, verzi, dublu-crenate, tomentoase, rugoase. Plant─â erbacee, bienal─â, odorant─â, tulpin─â dreapt─â p├«n─â la 1 m ├«n─âl╚Ťime, p─âroas─â.
Salvia splendens Sello. Specie care ├«nflore╚Öte ├«n iun.-oct. Flori ro╚Öii-stacojii-luminos (caliciul cilindric, ╚Ťridentat la v├«rf, corol─â bilabiat─â, labiul inferior curbat, cei superior patent cu 3 lobi), dispuse ├«n spice terminale, erecte. Frunze ovat-alungite sau aproape ovat-rotunde, la baz─â cordiforme, lucioase, glabre, acuminate, crenate, pe╚Ťiolate. Plant─â p├«n─â la 0,90 m ├«n─âl╚Ťime, de jos bogat ramificat─â, form├«nd tufe compacte (Pl. 65, fig. 368).
Salvia verticillata L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori mici, alb─âstrui, violacee (corol─â, 1,2 cm lungime, bilabiat─â, labiul inferior cu 3 lobi, cel superior curbat, tub au inel p─âros ├«n interior, caliciul p├«n─â la 8 mm lungime, bilabiat, labiul inferior cu 2 din╚Ťi, cel superior cu 3, ambele ÔÇô corola ╚Öi caliciul ÔÇô p─âroase), p├«n─â la 20 ├«n verticile sferice, distan╚Ťate, form├«nd un spic continuu. Frunze triunghiulare, cordate, dentate. Plant─â erbacee, peren─â, tulpin─â erect─â, ramificat─â ├«n treimea superioar─â, pubescent─â, p├«n─â la 80 cm ├«n─âl╚Ťime.

Salvie dex online | sinonim

Salvie definitie

Intrare: s─âlvie
s─âlvie
Intrare: salvie
salvie -a- substantiv feminin
  • silabisire: -vi-e
salvie -─â-
salbie
salbie
Intrare: șalvie
șalvie
Intrare: salvie-alb─â
salvie-alb─â substantiv feminin