salvconduct definitie

9 definiții pentru salvconduct

SALVCONDÚCT, salvconducte, s. n. Document care acorda cuiva liberă trecere pe un teritoriu străin sau într-o zonă de război. – Cf. it. salvacondotto.
SALVCONDÚCT, salvconducte, s. n. Document care acorda cuiva liberă trecere pe un teritoriu străin sau într-o zonă de război. – Cf. it. salvacondotto.
salvcondúct (salv-con-) s. n., pl. salvcondúcte
salvcondúct s. n. (sil. mf. salv-), pl. salvcondúcte
SALVCONDÚCT s.n. (Jur.) Document care acordă unei persoane liberă trecere pe un teritoriu străin sau într-o zonă de război. [< it. salvacondotto, cf. fr. sauf-conduit].
SALVCONDÚCT s. n. document care acorda cuiva, în trecut, dreptul de liberă trecere pe un teritoriu străin sau într-o zonă de război. (după it. salvacondotto)
SALVCONDÚCT ~e n. livr. Permis de trecere liberă pe un teritoriu străin sau într-o zonă de operații militare. /<it. salvacondotto, fr. saufconduit
salv-conduct n. 1. un fel de pașaport de a merge undeva și de a se întoarce liber; 2. permisiune dată de un general în timp de răsboiu unui inimic de a trece liber și în siguranță pe terenul ocupat de armată.
* salvcondúct n., pl. e (după fr. saufconduit și it. salvacondotto). Permisiunea dată de autoritățĭ cuĭva de a merge fără pericul într’o localitate nesigură. Permisiunea dată de un general în timp de războĭ de a trece fără pericul pe teritoriu ocupat de el.

salvconduct dex

Intrare: salvconduct
salvconduct substantiv neutru
  • silabisire: salv-