Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

53 defini╚Ťii pentru salce

SÁLCE3 s. f. v. salcie1.
S├üLCE2 s. f. (├Änv.) Sal╚Ť─â1. ÔÇô Cf. sal╚Ť─â1.
S├üLCE1 s. f. Plant─â erbacee exotic─â din familia liliaceelor, cu tulpina ag─â╚Ť─âtoare ╚Öi cu flori dispuse ├«n umbele (Smilax medica); p. restr. numele popular al r─âd─âcinii acestei plante, cu utiliz─âri ├«n medicin─â. [Var.: s├ílcie s. f.] ÔÇô Et. nec.
S├üLCIE1, s─âlcii, s. f. Numele mai multor specii de arbori ╚Öi de arbu╚Öti cu ramuri lungi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori galbene-verzui dispuse ├«n m├ó╚Ťi╚Öori, care cresc la marginea apelor (Salix); arbore apar╚Ťin├ónd uneia dintre aceste specii. ÔŚŐ Compus: Salcie pl├óng─âtoare (sau -pletoas─â) = varietate de salcie1 cu ramuri foarte lungi, flexibile ╚Öi plecate ├«n jos (Salix babylonica). [Pl. ╚Öi: salcii. ÔÇô Var.: s├ílce s. f.] ÔÇô Lat. salix, -icis.
SÁLCIE2 s. f. v. salce1.
SÁLCE3 s. f. v. salcie1.
S├üLCE2 s. f. (├Änv.) Sal╚Ť─â1. ÔÇô Cf. sal╚Ť─â1.
S├üLCE1 s. f. Plant─â erbacee exotic─â din familia liliaceelor, cu tulpina ag─â╚Ť─âtoare ╚Öi cu flori dispuse ├«n umbele (Smilax medica); p. restr. numele popular al r─âd─âcinii acestei plante, cu utiliz─âri ├«n medicin─â. [Var.: s├ílcie s. f.] ÔÇô Et. nec.
S├üLCIE1, s─âlcii, s. f. Numele mai multor specii de arbori ╚Öi de arbu╚Öti cu ramuri lungi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori galbene-verzui dispuse ├«n m├ó╚Ťi╚Öori, care cresc la marginea apelor (Salix); arbore apar╚Ťin├ónd uneia dintre aceste specii. ÔŚŐ Salcie pletoas─â (sau pl├óng─âtoare) = varietate de salcie1 cu ramuri foarte lungi, flexibile ╚Öi plecate ├«n jos (Salix babylonica). [Pl. ╚Öi: s├ílcii. ÔÇô Var.: s├ílce s. f.] ÔÇô Lat. salix, -icis.
SÁLCIE2 s. f. v. salce1.
S├üLCE3, s─âlci, s. f. Varietate de salcie cu ramurile lungi, sub╚Ťiri ╚Öi flexibile (Salix); (Mold.) salcie. L├«ng─â el o m├«ndr─â salce, cu lungi ramuri at├«rnate. NEGRUZZI, S. II 14. Ling─â salce, o b─âtr├«n─â. ALECSANDRI, P. P. 135.
S├üLCE2 s. f. (├Änvechit; ╚Öi ├«n forma salcie) Sal╚Ť─â. Ca s─â ├«nviezi... acea smead─â ╚Öi diafan─â salce [f─âcut─â din untdelemn ╚Öi zeam─â de l─âm├«ie] r─âsp├«nde╚Öti d-asupr─â-i un oache╚Ö nor de piper. ODOBESCU, S. I 464. ÔÇô Variant─â: s├ílcie s. f.
S├üLCE1 s. f. (╚śi ├«n forma salcie) Numele popular al r─âd─âcinii unor specii de plante exotice (Smilax), cu utiliz─âri ├«n medicin─â. Jup├«n ╚śtrul... negustor de b─âcan, iruri... salcie. CREANG─é, P. 112. ÔÇô Variant─â: s├ílcie s. f.
S├üLCIE3, s─âlcii, s. f. Arbore cu frunze lucioase, cu flori galbene-verzui dispuse ├«n m├«╚Ťi╚Öori; cre╚Öte pe malurile r├«urilor ╚Öi prin locurile umede (Salix). V. r─âchit─â. Din loc ├«n loc, s─âlciile r─âs─âreau puternic pe cre╚Ötetul malului. GALAN, Z. R. 91. S─â m─â scald ├«n Valea Morii, unde e salcia aia b─âtr├«n─â. PREDA, ├Ä. 45. ╚śuierul v├«ntului se auzea departe, ├«n s─âlciile de pe mal. DUN─éREANU, CH. 97. ÔŚŐ Compus: salcie-pletoas─â (sau pl├«ng─âtoare) = varietate de salcie cu ramurile foarte lungi, flexibile ╚Öi aplecate ├«n jos, cultivat─â prin parcuri ╚Öi cimitire (Salix babylonica). C├«teva s─âlcii-pletoase... ies Oltului ├«nainte. BOGZA, C. O. 101. Sub o salcie-pletoas─â, valul doarme ╚Öi suspin─â. BELDICEANU, P. 57. ÔÇô Pl. ╚Öi: salcii (G├ÄRLEANU, L. 20, ALEXANDRESCU, M. 261).
SÁLCIE1 s. f. v. salce1.
SÁLCIE2 s. f. v. salce2.
sálce (plantă erbacee) s. f., g.-d. art. sálcei
sálcie (arbore) (-ci-e) s. f., art. sálcia (-ci-a), g.-d. art. sálciei; pl. sắlcii, art. sắlciile (-ci-i-)
sálce (plantă erbacee, rădăcina acestei plante, sos) s. f.
sálcie s. f. (sil. -ci-e), art. sálcia (sil. -ci-a), g.-d. art. sálciei; pl. sălcii, art. sălciile (sil. -ci-i-)
SÁLCE s. (BOT.) 1. (Smilax sarsaparilla) (livr.) sarsaparila, (prin Transilv.) sarce. 2. (Smilax medica și officinalis) (livr.) sarsaparila.
S├üLCIE s. (BOT.) 1. (Salix alba) (reg.) lozie, r─âchit─â. 2. (Salix viminalis) lozie, mlaj─â, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â, (reg.) str─âv─â╚Ť. 3. (Salix cinerea) z─âlog, (reg.) iov─â, loz─â, r─âchit─â. 4. salcie pletoas─â (Salix babylonica) = salcie pl├óng─âtoare, (reg.) lozie, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â; salcie pl├óng─âtoare (Salix babylonica) = salcie pletoas─â, (reg.) lozie, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â.
SÁLCIE s. v. iov, lozie, mlajă, răchită, răchită roșie, stâlpare.
s├ílce s. f. ÔÇô Sarsaparil─â. ÔÇô Var. salcie. Sp. zarzaparrilla, poate prin filier─â oriental─â, cf. it. salsapariglia, germ. Salsaparille, ╚Öi saparin─â.
s├ílcie (-ß║»lcii), s. f. ÔÇô Nume de arbori din familia salicaceelor (Salix alba, S. triandra, S. pentadra, S. babylonica). ÔÇô Var. salce, Banat salc─â. Mr. sal╚Ťe, megl. sulc─â. Lat. sal─şcem (Pu╚Öcariu 1499; REW 7542) cf. alb. selk (Meyer 400; Phlippide, II, 653), it. salcio, prov. sautze, v. fr. sauce, sp. sauce. Ramurile de salcie se duc la biseric─â ├«n Duminica Floriilor, ca ├«n Spania ramurile de palmier; de aici Dumineca S─âlcii, ├«nv. ÔÇô Der. s─âlcet, s. n. (loc cu s─âlcii), din lat. sal─şc─ôtum (REW 7532; P. Aebischer, RPF, III, 700), cf. it. salceto, prov. sauzeda, fr. saussaie; s─âlcioar─â, s. f. (r─âchi╚Ťic─â, Elaeagnus angustifolia); s─âlci╚Ö, s. n. (loc cu s─âlcii); s─âlciu, adj. (cu gust de le╚Öie; insipid, fad), a c─ârui leg─âtur─â cu salce pare evident─â, datorit─â gustului amar al frunzei de salcie (Pu╚Öcariu; Tiktin; Candrea prefer─â s─â trimit─â la un lat. *sal─şcineus), sau pentru c─â salcia este caracteristic─â pentru apele st─ât─âtoare (dup─â Pascu, Beitr├Ąge, 53, ar fi ├«n loc de *s─ârciu, de la sare; etimonul propus de P. Papahagi, Dun─ârea, II, 12, ne este necunoscut, cf. Lozovan 250).
s├ílcie (s├ílcii), s. f. ÔÇô Sos. ÔÇô Var. sal╚Ť─â. It., sp. salsa, prin mijlocirea ngr. ¤â╬Č╬╗¤ä¤â╬▒. Sec. XIX, cuv├«nt rar, folosit de Alecsandri.
S├üLCIE s─âlcii f. Arbore sau arbust cu ramuri sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, cu scoar╚Ťa moale, cu frunze ├«nguste ╚Öi alungite, cu flori galbene-verzui, grupate ├«n amen╚Ťi (m├ó╚Ťi╚Öori) ╚Öi cu lemnul moale, folosit la fabricarea chibriturilor. ÔŚŐ ~-pletoas─â sau ~-pl├óng─âtoare salcie cu ramuri lungi, plecate spre p─âm├ónt, cultivat─â ca plant─â decorativ─â. [ G.-D. salciei; Sil. -ci-e] /<lat. salix, ~icis
șálcă s.f. (reg.) 1. iapă mare și slabă. 2. femeie înaltă, slabă și osoasă.
salce f. 1. sos, zeam─â; 2. r─âd─âcina unor plante exotice, pu╚Ťin amar─â ╚Öi acr─â, joac─â un rol ├«n medicina popular─â (Sarsaparilla). [V. sarce]. ÔĽĹ [V. salcie].
salcie f. arbust cu flori galbene-verzui, cre╚Öte ├«n locuri umede (Salix); salcie pletoas─â, ale c─ârii ramuri, lungi ╚Öi ml─âdioase, at├órn─â p├ón─â la p─âm├ónt, se cultiv─â prin parcuri ╚Öi cimitire (Salyx babylonica). [╚śi salce = lat. SALICEM; forma Tr. salc─â e abstras─â din pl. s─âlci (cf. falc─â)].
2) s├ílcie f., pl. (d. salsaparil─â, dup─â salcie 1. D. rom. vine ung. sz├írcsa-fu). Pop. R─âd─âcin─â or─ş decoct de salsaparil─â.
1) s├ílcie f., pl. s─âlci─ş ╚Öi salce (Trans.), pl. s─âlc─ş (lat. salix, s├ílicis, d. vgr. selike, un fel de te─ş, d. selisso, r─âsucesc, pin aluzie la flexibilitate, ca ╚Öi mlaj─â, ml─âdi╚Ť─â, ml─âdios; it. salcio, pv. sautz, sauze, vfr. sauz, nfr. saux, sp. salce, sauce, sauz ╚Öi sarga). Un copac cu ramur─ş lung─ş, sup╚Ťir─ş ╚Öi flexibile, cu frunzele lanceolate verz─ş pe fa╚Ť─â ╚Öi albic─şoase pe dos ╚Öi care cre╚Öte pin locur─ş umede ╚Öi pe malurile apelor (salix). Ajunge p├«n─â la o ├«n─âl╚Ťime de 20 de metr─ş ╚Öi are o mul╚Ťime de variet─â╚Ť─ş. (V. ─şov─â, iozie, mlaj─â; r─âchit─â). Din ramurile e─ş se fac co╚Öur─ş (panere) ╚Öi alte ├«mpletitur─ş. Salcie pletoas─â (fals pl├«ng─âtoare, dup─â fr. pleureur), salcie cu ramurile foarte lung─ş ╚Öi l─âsate ├«n jos, plantat─â de ordinar pe la morminte din cauza aspectulu─ş e─ş trist (salix babylonica). Prov. Nic─ş salcia pom, nic─ş mojicu om sa┼ş nic─ş din salce lemn de bute, nic─ş din mojic om de frunte, din mojic nu po╚Ť─ş face om de omenie. ÔÇô ├Än Mold. Olt. ╚Öi salc─â (ca falc─â, nuc─â).
SALCE s. (BOT.) 1. (Smilax sarsaparilla) (livr.) sarsaparila, (prin Transilv.) sarce. 2. (Smilax medica și officinalis) (livr.) sarsaparila.
salcie s. v. IOV. LOZIE. MLAJ─é. R─éCHIT─é. R─éCHIT─é RO╚śIE. ST├ÄLPARE.
SALCIE s. (BOT.) 1. (Salix alba) (reg.) lozie, r─âchit─â. 2. (Salix viminalis) lozie, mlaj─â, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â, (reg.) str─âv─â╚Ť. 3. (Salix cinerea) z─âlog, (reg.) iov─â, loz─â, r─âchit─â. 4. salcie pletoas─â (Salix babylonica) = (reg.) lozie, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â.
S├üLCE s. f. Denumirea dat─â r─âd─âcinilor unor plante perene exotice, originare din Mexic ╚Öi din America de Sud, din genul Smilax, familia liliaceelor, ├«ntrebuin╚Ťate ├«n medicin─â ca sudorifice ╚Öi depurative (S. medica, S. officinalis ╚Öi S. sarsaparilla).
SALCIA 1. Com. ├«n jud. Mehedin╚Ťi, situat─â ├«n SE C. Blahni╚Ťei, pe stg. Dun─ârii, la confl. cu Drincea, la grani╚Ťa cu Bulgaria; 3.352 loc. (2005). Pescuit. ├Än luna iul. are loc anual manifestarea etnofolcloric─â ÔÇ×S─ârb─âtoarea gr├óuluiÔÇŁ. 2. Com. ├«n jud. Prahova, situat─â ├«n V Subcarpa╚Ťilor Buz─âului, pe p├ór├óul Salcia; 1.218 loc. (2005). Biserica Sf. Nicolae (sfin╚Ťit─â la 6 dec. 1867). 3. Com. ├«n jud. Teleorman, situat─â ├«n NV C. Boian, pe r├óul C─âlm─â╚Ťui; 3.247 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul S.). Moar─â de cereale (sf├ór╚Öitul sec. 19), ├«n satul B─âneasa. Viticultur─â. Pe terit. satului B─âneasa au fost descoperite dou─â castre romane (sec. 2 d. Hr.), fortificate cu val de p─âm├ónt cu palisad─â ╚Öi dublat de un ╚Öan╚Ť ad├ónc de 2,5 m, situate pe linia de fortifica╚Ťii Valul lui Traian.
SALCIA TUDOR, com. în jud. Brăila, situată în C. Siretului Inferior, pe stg. râului Buzău; 2.827 loc. (2005).
S├üLCIE (lat. salicem) s. f. Nume dat mai multor specii de arbori ╚Öi de arbu╚Öti din genul Salix, familia salicaceelor, cu frunze de obicei lanceolate ╚Öi cu flori grupate ├«n amen╚Ťi cilindrici (Salix alba, Salix triandra, Salix pentandra etc.). Se cunosc c. 350 de specii, r─âsp├óndite ├«n reg. temperate ╚Öi subpolare (tundr─â) din Europa, Asia ╚Öi America de Nord. S. comun─â (Salix alba) cre╚Öte de obicei ├«n lunci, ├«n locuri umede, adesea periodic inundate. Lemnul, u╚Öor ╚Öi moale, este utilizat mai mult pentru foc ╚Öi fabricarea chibriturilor. Crengile folosite pentru diverse ├«mpletituri. Scoar╚Ťa con╚Ťine salicilin─â. ÔŚŐ S. pl├óng─âtoare (sau pletoas─â) = specie de s. cu ramuri foarte lungi, flexibile, care stau aplecate ├«n jos (Salix babylonica). Originar─â din Asia, frecvent cultivat─â ├«n parcuri, pe malul lacurilor de agrement etc. ÔŚŐ S. c─âpreasc─â = specie de Salix ating├ónd p├ón─â la 5 m ├«n─âl╚Ťime, cu frunze eliptice sau oval-eliptice, de 5-12 cm lungime, albicioase pe spate (Salix caprea). Cre╚Öte ├«n regiuni de munte, ├«ndeosebi pe la marginea p─âdurii; specie pionier─â care se dezvolt─â abundent acolo unde p─âdurea a fost incendiat─â, t─âiat─â sau r─ârit─â. Invadant─â ├«n planta╚Ťiile tinere. ÔŚŐ S. pitic─â = nume dat mai multor specii de arbu╚Öti pitici din genul salix (S. herbacea, S. retusa, S. reticulata), cu tulpina foarte scurt─â, de obicei ├«ngropat─â ├«n sol sau t├ór├ótoare, care cresc ├«n mun╚Ťii ├«nal╚Ťi, ├«ndeosebi ├«n etajul alpin, pe soluri scheletice sau grohoti╚Öuri, ├«n locuri v├óntuite sau ├«n care z─âpada stagneaz─â un timp ├«ndelungat.
SĂLCIILE, com. în jud. Prahova, situată în C. Săratei; 2.192 loc. (2005).
Elaeagnus angustifolia L., ┬ź Salcie mirositoare, S─âlcioar─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori mici, foarte parfumate, cu miros dulceag, ├«n interior galbene, pe dinafar─â alburii, pedunculate, erecte (perigon campanulat ╚Öi. sudate de el 4 stamine), solidare sau c├«te trei, la subsuoara frunzelor. (Fructul, o drup─â fals─â, galben─â-cenu╚Öie, c─ârnoas─â, uscat─â, se coace ├«n sept. Arbore mic, spinos care, datorit─â micilor solzi stela╚Ťi care ├«l acoper─â, are un aspect argintiu. Tulpin─â cu scoar╚Ť─â brun─â, neted─â, sub╚Ťire, coroan─â deas─â, ramuri tinere argintii-cenu╚Öii apoi maro-├«nchis, spinoase. Frunze scurt-pe╚Ťiolate, 4-8 cm lungime, lanceolat-liniare, ├«ntregi, verzi pe fa╚Ť─â, pe dos argintii, cu nervuri penate, distincte, solzos-p─âroase.
SALIX L., SALCIE, fam. Salicaceae. Gen r─âsp├«ndit ├«n ├«ntreaga emisfer─â nordic─â, cca. 295 specii cu nenum─ârate variet─â╚Ťi ╚Öi forme hibride, arbori, arbu╚Öti ╚Öi subarbu╚Öti cu lujerii elastici, de obicei netezi, cu c├«te un mugure spiral, acoperit de un solz, ├«n axa frunzei. Frunze a╚Öezate altern, ├«ntregi, rar lobate, ╚Ötipelate, cu pe╚Ťioli scur╚Ťi sau sesile. Flori unisexuate, a╚Öezate dioic, rar monoic (la baz─â cu o scvam─â p─âroas─â ╚Öi 2 glande nectarifere), dispuse ├«n amen╚Ťi drep╚Ťi, ce apar o dat─â sau ├«naintea frunzelor; 2-10 stamine, ovar bicarpelar, stil cu 2-4 stigmate bifurcate. Fruct, capsul─â cu 4 valve. Semin╚Ťe mici, ├«n num─âr mare, acoperite cu smocuri de peri argintii.
Salix acutifolia Wild., ┬ź Salcie ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Amen╚Ťi gri-p─âro╚Öi, apar ├«naintea ├«nfrunzirii. Frunze cu pe╚Ťioli galbani-ro╚Öietici lanceolate, lungi p├«n─â la 15 cm, v├«rf lung, acut, pinat, glabre, pe partea inferioar─â verzi-alb─âstrui cu stipele liniare.
Salix alba L., ┬ź Salcie alb─â, R─âchita alb─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, odat─â cu frunzele. Flori (cele mascule galbene-verzi cu 2 stamine ╚Öi 2 glande nectarifere la baz─â, cele femele verzui cu o singur─â gland─â nectarifer─â la baz─â, ovar aproape, sesil) dispuse ├«n amen╚Ťi, cu scvamele verzi sau galben-verzui, p─âroase, pe pedunculi frunzo╚Öi. Fructe, capsule glabre, obtuze. Frunze u╚Öor pubescente, p├«n─â la 10 cm lungime, lanceolate, ├«ngust├«ndu-se. treptat spre baz─â ╚Öi v├«rf, p├«n─â, la acuminat, cu partea inferioar─â verde-alb─âstruie, cea superioar─â verde-gri, stipele lanceolate, pe margini fin-dentate. Arbore p├«n─â la 25 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpina de obicei str├«ns─â, lujeri verzi-maro, elastici, cei tineri gri-m─ât─âso╚Öi.
Salix babylonica L., ┬ź Salcie pl├«ng─â╚Ťoare ┬╗. Specie care (├«nflore╚Öte prim─âvara ├«nainte sau odat─â cu ├«nfrunzirea. Flori dispuse ├«n amen╚Ťi verzi-g─âlbui jpe pedunculi frunzo╚Öi, cele mascule cu 2 stamine, iar cele femele cu ovar-sesil. Frunze liniar-lanceolate, fin-dentate, cca 14 cm lungime, alungit-ascu╚Ťite, glabre, pe spate verzi-cenu╚Öii, pe╚Ťiol pubescent, stipele lanceolate. Arbore, cca 12 m ├«n─âl╚Ťime, ramuri sub╚Ťiri, elastice, galbene, foarte lungi, ├«ndoite p├«n─â la suprafa╚Ťa solului, f─âr─â peri, lucioase.
Salix caprea L., ┬ź Salcie c─âpreasc─â, iov─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, ├«naintea ├«nfrunzirii. Florile dispuse ├«n amen╚Ťi cu scvamele (negre la v├«rf ╚Öi mai deschise la baz─â, p─âroase), compac╚Ťi, mai lungi cei femeii dec├«t, cei masculi (galbeni). Frunze de la lat-eliptice la alungit-eliptice, plane, lucioase, rugoase, crenate, pe partea superioar─â verzi-├«nchis, pe cea inferioar─â gri-p─âroase, f─âr─â stipele. Arbust ├«nalt sau arbore de talie joas─â, p├«n─â la 10 m ├«n─âl╚Ťime, cu lujerii ╚Öi mugurii din anul precedent glabrii, lucio╚Öi, lujeri ce mai ├«nt├«i au fost gri-pubescen╚Ťi.
Salix daphnoides Vill. Specie care ├«nflore╚Öte la mijlocul prim─âverii. Flori violete-cenu╚Öii. Amen╚Ťii masculi argintii, iar la maturitate galbeni, lungi de 5 cm, cei femeli mai mici. Frunze lat-lanceolate, lungi p├«n─â la 10 cm, pe partea inferioar─â alb─âstrui, pe cea superioar─â verzi-lucioase. Arbore ├«nalt p├«n─â la 10 m, cu lujerii bruma╚Ťi.
Salix fragilis L., ┬ź Salcie fraged─â, Salcie plesnitoare, R─âchit─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, ├«n acela╚Öi timp cu frunzele. Flori (cele femele cu ovar pedicelat, cele mascule cu 2 stamine) ├«n amen╚Ťi verzi-g─âlbui, cei femeii mai lungi, scvamele verzui sau verzi-g─âlbui. Frunze lanceolate sau alungit-lanceolate, cca 12 cm lungime, cu v├«rf alungit, acuminate, fin-din╚Ťate pe margini, pe ambele p─âr╚Ťi glabre, cea inferioar─â verde-gri, cea superioar─â verde-├«nchis-lucios, pe╚Ťiolate ╚Öi cu 2 glande imediat sub limb, cu stipele. Arbore p├«n─â la 20 m ├«n─âl╚Ťime, lujeri glabri f─âr─â peri, elastici, foarte sensibili la rupere ├«n punctul de inser╚Ťie.
Salix pentandra L., ┬ź Salcie ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara o dat─â cu frunzele. Flori (cu c├«te 2 glande nectarifere, cele mascule 5-10 stamine, cele femele cu ovar scurt-pedicelat, glabrii, stil vizibil) ├«n amen╚Ťi galbeni-verzui, peduncula╚Ťi. Frunze parfumate, ovat sau lanceolat-eliptice, cca 10 cm lungime, 4,5 cm l─â╚Ťime, lucioase, verzi-├«nchis pe partea superioar─â ╚Öi verzi-deschis pe cea inferioar─â, acuminate, marginea fin-serat─â, pe╚Ťiolate ╚Öi cu glande imediat sub lamin─â. Arbust, mai rar arbore, ramuri purpurii-├«nchis-lucioase, glabre. La ├«nceput, frunzele, lujerii ╚Öi mugurii s├«nt cleioase.
Salix purpurea L., ┬ź R─âchit─â ro╚Öie ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, odat─â sau ├«naintea apari╚Ťiei frunzelor. Flori (cele femele cu ovar pubescent, sesil, cu o gland─â nectarifer─â, cele mascule cu o gland─â nectarifer─â, cu 2 stamine, antere mai ├«nt├«i ro╚Öii apoi galbene, verzi sau ro╚Öii-├«nchis) ├«n amen╚Ťi sesili, cu solzi╚Öori bicolori, la v├«rf spre negru, la baz─â mai deschi╚Öi. Frunze p├«n─â la 12 cm lungime, de cele mai multe ori opuse, lanceolate, ceva mai late ├«n partea superioar─â ╚Öi din╚Ťate, acuminate, glabre, deasupra verzi- ├«nchis-lucios, pe spate albastre-gri. Arbust, cca 3,5 m ├«n─âl╚Ťime, cu lujeri elastici, lucio╚Öi, ro╚Öii-├«nchis, nep─âro╚Öi.
Salix reticulata L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Amen╚Ťi erec╚Ťi, 2-3 cm ├«n─âl╚Ťime, ro╚Öietici. Frunze lat-ovate, p├«n─â la 3 cm lungime, verzi-├«nchis, lucioase, iar pe partea inferioar─â, verzi-alburii ╚Öi o re╚Ťea de nervuri. Arbust de roc─ârie p├«n─â la 30 cm ├«n─âl╚Ťime, ├«ntins pe sol, form├«nd un covor dens.
Salix viminalis L., ┬ź Mlaje ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori (femele cu ovar p─âros, nepedicelat, cu stil scurt, apar odat─â cu frunzele, cele mascule cu stamine libere, filamentoase ╚Öi antere galbene, apar ├«naintea ├«nfrunzim) ├«n amen╚Ťi, cei femeli tubulari, mai lungi dec├«t cei masculi, alungit-eliptici, cu solzi╚Öorii spre negru la v├«rf ╚Öi de culoare mai deschis─â la baz─â. Frunze liniare sau lanceolate, lungi de cca 13 cm ╚Öi late de 1,6 cm, acuminate, pe partea inferioar─â pubescent- lucios-alburii. Arbust, cca 4 m, lujeri elastici, erec╚Ťi, verzi-cenu╚Öii.
SMILAX L., SMILAX, SALCE, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile tropicale, Asia, America de N, regiuni mediteraneene, cca 225 specii, plante urc─âtoare, rar scunde sau aproape erbacee, spini pe ramuri. Frunze alterne, rar opuse, ascu╚Ťite, cu numeroase nervuri, ovate, alungit-eliptice, cu baza cordat─â, pe╚Ťioli glabrii cu 2 c├«rcei ├«n spiral─â. Flori dioice (perigon cu 6 foliole, 6 stamine), ├«n umbele, dispuse axilar sau terminal pe peduncul comun. Fruct, bac─â globuloas─â, de obicei cu 1-2 semin╚Ťe.

Salce dex online | sinonim

Salce definitie

Intrare: salcie
salce 2 substantiv feminin
salcie 2 substantiv feminin
salce 1 substantiv feminin
salcie 1 substantiv feminin
  • silabisire: sal-ci-e
Intrare: salce
salcie 2 substantiv feminin
salce 1 substantiv feminin
salcie 1 substantiv feminin
  • silabisire: sal-ci-e
salce 2 substantiv feminin
Intrare: șalcă
șalcă