SALARIÁ, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

SALARIÁ, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

SALARIÁ, salariez, vb. I. Tranz. (Mai ales la participiu) A salariza. – Pronunțat: -ri-a.

salariá (a ~) (rar) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 salariáză, 1 pl. salariém (-ri-em); conj. prez. 3 să salariéze; ger. salariínd (-ri-ind)

salariá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. salariéz, 3 sg. și pl. salariáză, 1 pl. salariém (sil. -ri-em), conj. prez. 3 sg. și pl. salariéze; ger. salariínd (sil. -ri-ind)

SALARIÁ vb. v. retribui, salariza.

SALARIÁ vb. I. tr. (Rar) A salariza. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. salarier].

SALARIÁ vb. tr. a salariza. (< fr. salarier)

salarià v. a da un salariu.

* salariéz v. tr. (fr. salarier, d. lat. salarium, salar). Daŭ salar, plătesc leafă. – Fals -izez.

salaria vb. v. RETRIBUI. SALARIZA.