Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru salaor

SALAH├ôR, salahori, s. m. Muncitor necalificat, pl─âtit cu ziua, care lucreaz─â mai ales la construc╚Ťii de case, de ╚Öosele etc.; (├«n Evul Mediu, ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne) ╚Ť─âran scutit de d─âri, pus de domnie la dispozi╚Ťia Por╚Ťii Otomane pentru repararea cet─â╚Ťilor turce╚Öti, ├«ntre╚Ťinerea drumurilor ╚Öi pentru alte munci grele. [Var.: (pop.) sala├│r s. m.] ÔÇô Din tc. salahor.
SALAÓR s. m. v. salahor.
SALAH├ôR, salahori, s. m. Muncitor necalificat, pl─âtit cu ziua, care lucreaz─â mai ales la construc╚Ťii de case, de ╚Öosele etc., (├«n trecut) ╚Ť─âran scutit de d─âri, pus de domnie la dispozi╚Ťia Por╚Ťii Otomane pentru repararea cet─â╚Ťilor turce╚Öti, ├«ntre╚Ťinerea drumurilor ╚Öi pentru alte munci grele. [Var.: (pop.) sala├│r s. m.] ÔÇô Din tc. salahor.
SALAÓR s. m. v. salahor.
SALAH├ôR, salahori, s. m. 1. Muncitor necalificat, pl─âtit cu ziua, care lucreaz─â mai ales la construc╚Ťii de case, de ╚Öosele etc.; (├«n trecut) ╚Ť─âran pus de domnie la dispozi╚Ťia Por╚Ťii pentru repararea cet─â╚Ťilor turce╚Öti, ├«ntre╚Ťinerea drumurilor ╚Öi pentru alte munci grele. Se ├«mbulzeau amarnic... boccegii, salahori, r├«╚Öni╚Ťari ╚Öi jup├«nese. C. PETRESCU, A. R. 7. Prim─âvara se alc─âtuiesc schelele, se urc─â zidarii ╚Öi salahorii, se ridic─â zidurile. SLAVICI, N. I 346. M├«ine-l trimite [pe ╚Ť─âran] la salahori, Unde-l prime╚Öte ca pe un c├«ine. BOLLIAC, O. 137. 2. (├Änvechit) Boier p─âm├«ntean, av├«nd ├«n grija lui grajdurile domne╚Öti; comis. Careta mergea ├«n pasul cailor, ocolit─â de ciohodari, iar dup─â d├«nsa venea restul alaiului, compus din... sacagii domne╚Öti ╚Öi salahori cu be╚Ťele ├«n m├«ni. FILIMON, C. 346. ÔÇô Variant─â: sala├│r (ODOBESCU, S. II 265, MAT. FOLK. 148) s. m.
SALAÓR s. m. v. salahor.
salah├│r s. m., pl. salah├│ri
salah├│r s. m., pl. salah├│ri
╚śAL├é├ôR s. v. ╚Öal─âia╚Ö.
salah├│r (salah├│ri), s. m. ÔÇô 1. (├Änv.) Slujba╚Ö la curte. ÔÇô 2. (├Änv.) ╚Ü─âran scutit de d─âri, care avea drept unic─â obliga╚Ťie ├«ntre╚Ťinerea anumitor cet─â╚Ťi sau drumuri. ÔÇô 3. Ziler, muncitor cu ziua. Tc. (per.) salahor ÔÇ×scutierÔÇŁ (╚śeineanu, II, 409; Lokotsch 1841), cf. ngr. ¤â╬▒¤ü╬▒¤ç¤î¤ü╬╣╬┤╬Á¤é. ÔÇô Der. salahori, vb. (a munci din greu, a trudi); salahorie, s. f. (munc─â de salahor); salahoresc, adj. (de salahor).
SALAH├ôR ~i m. Lucr─âtor necalificat, pl─âtit cu ziua, care ├«ndepline╚Öte munci grele, mai ales la construc╚Ťii. /<turc. salahor
salahor m. od., s─âteni scuti╚Ťi de d─âri ╚Öi ├«ns─ârcina╚Ťi cu repararea cet─â╚Ťilor turce╚Öti ╚Öi cu ├«ntre╚Ťinerea drumurilor: sacagii domne╚Öti ╚Öi salahorii cu be╚Ťele ├«n m├óini FIL.; 2. azi, muncitor cu ziua, mai ales la cl─âdiri ╚Öi la ╚Öosele: spoitori ╚Öi salahori la ziduri GHICA. [Vechiu-rom. salahor, comis (├«mp─âr─âtesc sau domnesc) = turc. SALAHOR, lit. capul grajdului: vorba desemna mai ├«nt├ói o demnitate militar─â, str─âin─â ╚Öi p─âm├óntean─â, apoi pe subalternii s─âi, la urm─â ╚Ť─âranii scutelnici cari ├«ngrijiau de meremetul forturilor ╚Öi ├«n cele din urm─â pe lucr─âtori la ziduri].
salah├│r m. (turc. salahor, pop. ├«ld. serahor, d. pers. ser, ╚Öef, ╚Öi ahor, grajd. La lusuf d. pers. silah-┼íor, d. silah, arme. V. ser-dar, sileaf). Vech─ş. Trimes ├«mp─âr─âtesc or─ş domnesc. ╚Ü─âran scutit de d─âr─ş ╚Öi ├«ns─ârcinat cu repararea cet─â╚Ťilor turce╚Öt─ş ╚Öi cu ├«ntre╚Ťinerea drumurilor. Az─ş. Lucr─âtor care car─â material la zidir─ş: un ╚Üigan salahor. A munci ca un salahor, a munci din gre┼ş. ÔÇô Vech─ş ╚Öi sarahor ╚Öi sarahol. V. ziler.
╚Öal├«or s. v. ╚śAL─éIA╚ś.

Salaor dex online | sinonim

Salaor definitie

Intrare: salahor
salahor substantiv masculin
salaor
Intrare: șalâor
șalâor