salță definitie

15 definiții pentru salță

SÁLȚĂ1, salțe, s. f. (Înv.) Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce2. – Din ngr. sáltsa.
SÁLȚĂ2, salțe, s. f. Vulcan noroios. – Din it. salsa.
SÁLȚĂ1, salțe, s. f. (Înv.) Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce2. – Din ngr. sáltsa.
SÁLȚĂ2, salțe, s. f. Vulcan noroios. – Din it. salsa.
SÁLȚĂ1, salțe, s. f. (Învechit, rar) Zeamă acrișoară cu care se ung anumite fripturi. Ungea [mielul] c-un el de salțâ inventată de dînsul, făcută cu vin amestecat cu usturoi pisat și cu băcănii, cu lămîie și cu sare. GHICA, S. 67.
SÁLȚĂ2, salțe, s. f. Vulcan noroios.
sálță s. f., g.-d. art. sálței; pl. sálțe
sálță (sos, vulcan) s. f., g.-d. art. sálței; pl. sálțe
SÁLȚĂ s. v. vulcan noroios.
SÁLȚĂ s. f. erupție de noroi, cu emanații de gaze, în unele regiuni petrolifere sau gazifere; vulcan noroios. (< it. salsa)
sîlță (-țe), s. f. – Laț. Rut. sylĭce (Candrea). Mai puțin probabilă legătura cu sl. sŭlęsti „a îndoi” (Miklosich, Lexicon, 934), sl. sŭlęcati „a îndoi” (Tiktin). În Mold., sec. XVII-XVIII.
SÁLȚĂ ~e f. Vulcan care erupe cu mase noroioase. /< it. salsa
salță f. 1. sos: salță din vin cu usturoiu și cu sare; 2. mic vulcan noroios, ca la Policiori, în județul Buzău. [Gr. mod. SÁLTZA (din it. salsa)].
sálță f., pl. e (ngr. sáltsa, d. it. salsa, sos. V. sos). Sos (Flm. ș.a.). Neol. (it.) Chim. Con din a căruĭ crăpătură ĭese noroĭ sărat și gaz inflamabil, ca’n împrejurimile Etneĭ și la Policĭorĭ (Bz.).
SALȚĂ s. (GEOL.) pîclă, pufnă, vulcan noroios.

salță dex

Intrare: salță
salță substantiv feminin