safterea definitie

2 intrări

15 definiții pentru safterea

SAFTEREÁ, safterele, s. f. Plantă erbacee cu frunzele de culoare verde-cenușie, cu florile purpurii și cu fructul globulos (Fumuria officinalis). [Var.: (reg.) seftereá s. f.] – Din ngr. șafteres.
SEFTEREÁ s. f. v. safterea.
SAFTEREÁ, safterele, s. f. Plantă erbacee cu frunzele de culoare verde-cenușie, cu florile purpurii și cu fructul globulos (Fumaria officinalis). [Var.: (reg.) seftereá s. f.] – Din ngr. safterés.
SEFTEREÁ s. f. v. safterea.
SAFTEREÁ, safterele, s. f. Plantă erbacee din familia papaveraceelor, cu frunzele spintecate în fîșii înguste, de un verde-cenușiu, cu florile purpurii; crește prin locuri nisipoase (Fumaria officinalis). – Variantă: seftereá (ODOBESCU, S. III 173) s. f.
SEFTEREÁ s. f. v. safterea.
saftereá s. f., art. saftereáua, g.-d. art. safterélei; pl. safteréle, art. safterélele
saftereá s. f., art. saftereáua, g.-d. art. safterélei; pl. safteréle
SEFTEREÁ s. v. fumăriță.
saftereà f. V. sefterea.
seftereà f. Bot. fumărică. [Și safterea = gr. mod. SAFTERÉS (din turc. ȘAHTERÈ, lit. sudoare împărătească)].
saftereá f., pl. ele (ngr. sahterés, d. turc. pers. șahtere, „sudoarea șahului”). Fumărică, o plantă. – Și săftărea (și sefterea?).
săftereá V. safterea.
seftereá V. safterea.
sefterea s. v. FUMĂRIȚĂ.[1]

safterea dex

Intrare: safterea
safterea substantiv feminin
sefterea
Intrare: săfterea
săfterea