Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru safterea

SAFTERE├ü, safterele, s. f. Plant─â erbacee cu frunzele de culoare verde-cenu╚Öie, cu florile purpurii ╚Öi cu fructul globulos (Fumuria officinalis). [Var.: (reg.) seftere├í s. f.] ÔÇô Din ngr. ╚Öafteres.
SEFTEREÁ s. f. v. safterea.
SAFTERE├ü, safterele, s. f. Plant─â erbacee cu frunzele de culoare verde-cenu╚Öie, cu florile purpurii ╚Öi cu fructul globulos (Fumaria officinalis). [Var.: (reg.) seftere├í s. f.] ÔÇô Din ngr. safter├ęs.
SEFTEREÁ s. f. v. safterea.
SAFTERE├ü, safterele, s. f. Plant─â erbacee din familia papaveraceelor, cu frunzele spintecate ├«n f├«╚Öii ├«nguste, de un verde-cenu╚Öiu, cu florile purpurii; cre╚Öte prin locuri nisipoase (Fumaria officinalis). ÔÇô Variant─â: seftere├í (ODOBESCU, S. III 173) s. f.
SEFTEREÁ s. f. v. safterea.
saftere├í s. f., art. saftere├íua, g.-d. art. safter├ęlei; pl. safter├ęle, art. safter├ęlele
saftere├í s. f., art. saftere├íua, g.-d. art. safter├ęlei; pl. safter├ęle
SEFTERE├ü s. v. fum─âri╚Ť─â.
saftereà f. V. sefterea.
seftere├á f. Bot. fum─âric─â. [╚śi safterea = gr. mod. SAFTER├ëS (din turc. ╚śAHTER├ł, lit. sudoare ├«mp─âr─âteasc─â)].
saftere├í f., pl. ele (ngr. sahter├ęs, d. turc. pers. ╚Öahtere, ÔÇ×sudoarea ╚ÖahuluiÔÇŁ). Fum─âric─â, o plant─â. ÔÇô ╚śi s─âft─ârea (╚Öi sefterea?).
săftereá V. safterea.
seftereá V. safterea.
sefterea s. v. FUMĂRIȚĂ.[1]

Safterea dex online | sinonim

Safterea definitie

Intrare: safterea
safterea substantiv feminin
sefterea
Intrare: s─âfterea
s─âfterea