sacrum definitie

15 definiții pentru sacrum

SÁCRU2 s. n. v. sacrum.
SÁCRUM s. n. Os triunghiular (format din cinci vertebre sudate) situat în partea inferioară a coloanei vertebrale și care, împreună cu oasele pelviene, formează bazinul. [Var.: sácru s. n.] – Din fr., lat. sacrum.
SÁCRU2 s. n. v. sacrum.
SÁCRUM s. n. Os triunghiular (format din cinci vertebre sudate) așezat în partea de jos a coloanei vertebrale și care, împreună cu oasele pelviene, formează bazinul. [Var.: sácru s. n.] – Din fr., lat. sacrum.
SÁCRUM s. n. Os de formă triunghiulară, constituit din cinci vertebre sudate, așezat în partea de jos a șirei spinării și formînd, împreună cu oasele pelviene, bazinul; crucea spinării.
sácrum (sa-crum) s. n.
sácrum s. n. (sil. -crum)
SÁCRUM s. (ANAT.) (pop.) crucea-șalelor, osul crucii.
SÁCRU s.n. v. sacrum.
SÁCRUM s.n. (Anat.) Os triunghiular al bazinului, așezat la partea inferioară a șirei spinării și care împreună cu oasele pelviene formează bazinul. [Var. sacru s.n. / < fr., lat. sacrum].
SÁCRUM s. n. os triunghiular la partea inferioară a coloanei vertebrale, care împreună cu oasele pelviene formează bazinul. (< fr., lat. sacrum)
sácru (sácră), adj. – Sfînt. Lat. sacrum (sec. XIX). – Der. sacrificiu, s. n.; sacrifica, vb.; sacrificator, s. m.; sacrilegiu, s. n.; sacrileg, adj.; sacru, s. n. (osul sacru); sacrosant, adj.; consacra, vb., din fr.
SÁCRUM n. anat. Os triunghiular, situat în regiunea inferioară a coloanei vertebrale, care, împreună cu oasele iliace, formează bazinul. [Sil. sa-crum] /<lat., fr. sacrum
* sácrum n., fără pl. saŭ pl. sacre (lat. sacrum, adică os sacrum, osu sfînt, pe care Romaniĭ îl ofereaŭ la sacrificiŭ). Anat. Osu din partea de jos a șireĭ spinăriĭ care se unește cu oasele iliece și formează basinu.
SACRUM s. (ANAT.) (pop.) crucea-șalelor, osul crucii.

sacrum dex

Intrare: sacrum
sacru 2 s.n.sg. substantiv neutru (numai) singular
  • silabisire: sa-cru
sacrum substantiv neutru (numai) singular
  • silabisire: sa-crum