Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru sachelar

SACHEL├üR, sachelari, s. m. (├Änv.) Grad onorific ├«n ierarhia bisericeasc─â; preot care purta acel grad. ÔÇô Din ngr. sakell├írios.
SACHEL├üR, sachelari, s. m. (├Änv.) Grad onorific ├«n ierarhia preo╚Ťeasc─â; preot care purta acel grad. ÔÇô Din ngr. sakell├írios.
SACHEL├üR, sachelari, s. m. (├Änvechit) Grad onorific ├«n ierarhia preo╚Ťeasc─â. Cuviosul sachelar A. M., paroh al bisericii ┬źSf. ├Ängeri┬╗ din Buz─âu. La TDRG.
sachelár (înv.) s. m., pl. sachelári
sachelár s. m., pl. sachelári
sachel├ír (sachel├íri), s. m. ÔÇô Inspector ecleziastic al m─ân─âstirilor. ÔÇô Var. ├«nv. sachelariu. Mgr. ¤â╬▒¤░╬Á╬╗╬╗╬Ȥü╬╣╬┐¤é, din lat. sacellum (Cihac, II, 693), cf. sl. sakelari─ş.
sachel├ír m. (ngr. sakellarios, d. lat. sacellum, templu mic, capel─â, dim. d. sacrum, lucru sacru; vsl. sakelari─ş). Preut de gradu ├«nt├«─ş. V. preut.

Sachelar dex online | sinonim

Sachelar definitie

Intrare: sachelar
sachelar substantiv masculin