sacerdotal definitie

12 definiții pentru sacerdotal

SACERDOTÁL, -Ă, sacerdotali, -e, adj. (Livr.) Preoțesc; p. ext. sacru, solemn. – Din fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis.
SACERDOTÁL, -Ă, sacerdotali, -e, adj. (Livr.) Preoțesc; p. ext. sacru, solemn. – Din fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis.
SACERDOTÁL, -Ă, sacerdotali, -e, adj. Preoțesc. Hlamidă sacerdotală. GALACTION, O. I 335. Pe urmă intră, amîndoi odată, cei doi mitropoliți ai Principatelor, în negru amîndoi... cu cîrji sacerdotale încrustate cu rubine și diamante. CAMIL PETRESCU, O. I 217.
sacerdotál (livr.) adj. m., pl. sacerdotáli; f. sacerdotálă, pl. sacerdotále
sacerdotál adj. m., pl. sacerdotáli; f. sg. sacerdotálă, pl. sacerdotále
SACERDOTÁL adj. v. popesc, preoțesc, sacru, solemn.
SACERDOTÁL, -Ă adj. (Liv.) De preot, preoțesc. [Cf. fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis].
SACERDOTÁL, -Ă adj. de preot, preoțesc. ◊ solemn, grav. (< fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis)
SACERDOTÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de sacerdoți; propriu sacerdoților. /<fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis
sacerdotal a. ce ține de sacerdoțiu: demnitate sacerdotală.
* sacerdotál, -ă adj. (lat. sacerdotalis). Preuțesc.
sacerdotal adj. v. POPESC. PREOȚESC. SACRU. SOLEMN.

sacerdotal dex

Intrare: sacerdotal
sacerdotal adjectiv