Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru sabir

SABÍR s. n. Limba mixtă, rudimentară ca vocabular și structură gramaticală, care se vorbește în porturile Mării Mediterane și care conține cuvinte din franceză, provensală, spaniolă, greacă, catalană, italiană și arabă. – Din fr. sabir.
SABÍR s. n. Limbă mixtă, rudimentară ca vocabular și structură gramaticală, care se vorbește în porturile Mării Mediterane și care conține elemente din franceză, provensală, spaniolă, greacă, catalană, italiană și arabă. – Din fr. sabir.
!sabír s. n., pl. sabíruri
sabír s. n.
SABÍR s.n. Limbă de circulație în bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol și cuvinte arabe. [< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști].
SABÍR s. n. limbă de circulație la bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol având și cuvinte arabe. (< fr. sabir)
SABÍR s. n. (< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști): limbă hibridă de tranzit, folosită în bazinul mediteranean. Este creată pe baza unui lexic francez, italian, spaniol, grec și arab. Are o folosire limitată la schimburile comerciale din zonă.

Sabir dex online | sinonim

Sabir definitie

Intrare: sabir
sabir substantiv neutru