ciolb, ~oálbă smf, a [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~i, ~oálbe / E: nct] 1-2 (Persoană) care privește chiorâș.

SAȘÍU, -ÍE, sașii, adj. (Despre oameni) Care se uită cruciș; zbanghiu, bazaochi; (despre ochi, privire) cruciș, încrucișat. [Var.: șașíu, -íe adj.] – Din tc. șași.

ȘAȘÍU, -ÍE adj. v. sașiu.

SAȘÍU, -ÍE, sașii, adj. (Despre oameni) Care se uită cruciș; zbanghiu, bazaochi; (despre ochi, privire) cruciș, încrucișat. [Var.: șașíu, -ie adj.] – Din tc. șasi.

ȘAȘÍU, -ÍE adj. v. sașiu.

SAȘÍU, -ÍE, sașii, adj. (Despre oameni; și în forma șașiu) Care se uită cruciș; încrucișat, zbanghiu. E șașiu și cînd se uită drept în ochii tînărului, îi face așa ca o amețeală. CARAGIALE, O. I 369. ♦ (Despre ochi, privire) Cruciș, încrucișat. (Adverbial) Se uită sașiu. – Variantă: șașíu, -íe adj.

sașíu adj. m., f. sașíe; pl. m. și f. sașíi

sașíu adj. m., f. sașíe; pl. m. și f. sașíi

SAȘÍU adj., adv. 1. adj. chiorâș, cruciș, încrucișat, pieziș, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacâr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~ii; privire ~.) 2. adv. chiondorâș, chiorâș, cruciș, încrucișat, strâmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Privește, se uită ~.)

șașíu (șașíe), adj. – Încrucișat. – Var. sașiu. Tc. șași (Șeineanu, II, 335; Lokotsch 1866).

SAȘÍU ~e (~i) 1) (despre persoane) Care se uită cruciș; încrucișat; sașiu; ciacâr. 2) (despre privire, ochi) Care este orientat cruciș; ceacâr; ponciș; zbanghiu; încrucișat. /<turc. șași

șașiu a. chiorâș. [Turc. ȘAȘY].

șașíŭ, -íe adj. (turc. șașy, bg. sîrb. šašav). Munt. Șpanchĭ, cu privirea încrucișată.

SAȘIU adj., adv. 1. adj. chiorîș, cruciș, încrucișat, pieziș, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacîr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 2. adv. chiondorîș, chiorîș, cruciș, încrucișat, strîmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Privește, se uită ~.)