sătucean definitie

8 definiții pentru sătucean

SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. (Pop.) Sătuleț. – Sătuc + suf. -ean.
SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. Sătuleț. – Sătuc + suf. -ean.
SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. Sătuleț. Se mulțumiră a le rămînea oasele în sătuceanul în care se născuseră. ISPIRESCU, L. 106. În dreapta monăstirei se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuțe albe presărate prin dungile văilor. EMINESCU, N. 94.
sătuceán (pop.) s. n., pl. sătucéne
sătuceán s. n., pl. sătucéne
SĂTUCEÁN s. v. sătișor, sătuc, sătuleț.
sătúc n., pl. e, sătuceán și săticeán n., pl. e (dim. d. sat). sat mic.
sătucean s. v. SĂTIȘOR. SĂTUC. SĂTULEȚ.

sătucean dex

Intrare: sătucean
sătucean substantiv neutru