Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru s─âtucean

S─éTUCE├üN, s─âtucene, s. n. (Pop.) S─âtule╚Ť. ÔÇô S─âtuc + suf. -ean.
S─éTUCE├üN, s─âtucene, s. n. S─âtule╚Ť. ÔÇô S─âtuc + suf. -ean.
S─éTUCE├üN, s─âtucene, s. n. S─âtule╚Ť. Se mul╚Ťumir─â a le r─âm├«nea oasele ├«n s─âtuceanul ├«n care se n─âscuser─â. ISPIRESCU, L. 106. ├Än dreapta mon─âstirei se ridicau dealuri cu p─âduri, gr─âdini, vii, s─âtucene cu c─âsu╚Ťe albe pres─ârate prin dungile v─âilor. EMINESCU, N. 94.
s─âtuce├ín (pop.) s. n., pl. s─âtuc├ęne
s─âtuce├ín s. n., pl. s─âtuc├ęne
S─éTUCE├üN s. v. s─âti╚Öor, s─âtuc, s─âtule╚Ť.
sătúc n., pl. e, sătuceán și săticeán n., pl. e (dim. d. sat). sat mic.
s─âtucean s. v. S─éTI╚śOR. S─éTUC. S─éTULE╚Ü.

S─âtucean dex online | sinonim

S─âtucean definitie

Intrare: s─âtucean
s─âtucean substantiv neutru