Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru s─ârut

S─éR├ÜT, s─âruturi, s. n. S─ârutare. ÔÇô Din s─âruta (derivat regresiv).
S─éRUT├ü, s─âr├║t, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) atinge cu buzele ├«n semn de respect, de prietenie, de umilin╚Ť─â sau ca o manifestare erotic─â; a (se) pupa. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) S─ârut m├óna, formul─â de salut sau de mul╚Ťumire adresat─â unei femei sau unei persoane mai ├«n v├órst─â. (├«nv.) S─ârut dreapta, formul─â de salut adresat─â preo╚Ťilor, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. ÔÇô Lat. salutare.
S─éR├ÜT, s─âruturi, s. n. S─ârutare. ÔÇô Din s─âruta (derivat regresiv).
S─éRUT├ü, s─âr├║t, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) atinge cu buzele ├«n semn de respect, de prietenie, de umilin╚Ť─â sau ca o manifestare erotic─â; a (se) pupa. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) S─ârut m├óna, formul─â de salut sau de mul╚Ťumire adresat─â unei femei sau unei persoane mai ├«n v├órst─â. (├Änv.) S─ârut dreapta, formul─â de salut adresat─â preo╚Ťilor, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. ÔÇô Lat. salutare.
S─éR├ÜT, s─âruturi, s. n. S─ârutare. S─â vin─â s─â-i dea un s─ârut, Trezind-o din vraja bolnav─â. BENIUC, V. 85. Astfel vine-n toat─â noaptea zbur─âtor la al ei pat. Se trezi din somn deodat─â de s─ârutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80. ╚śi numai dintr-un s─ârut Capul lui ╚Öi l-au pierdut! ALECSANDRI, P. P. 114.
S─éRUT├ü, s─âr├║t, vb. I. Tranz. A atinge un lucru sau o fiin╚Ť─â cu buzele ├«n semn de afec╚Ťiune sau ca o manifestare erotic─â; a pupa. ╚śi apuc├«ndu-i capul ├«ntre m├«ni, o s─ârutai ca pe un copil, ├«n p─ârul ei negru ╚Öi bogat. HOGA╚ś, M. N. 26. La plecare, mama Ilinca l-a s─ârutat mai cu rupere de inim─â ╚Öi a pl├«ns mai cu foc. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 95. Mo╚Öneagul, v─âz├«nd aceste mari bog─â╚Ťii, nu ╚Ötia ce s─â fac─â de bucurie, s─ârut├«nd mereu cuco╚Öul ╚Öi dezmierd├«ndu-l. CREANG─é, P. 69. Ast─â-noapte am visat, Bade, c─â te-am s─ârutat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 225. ÔŚŐ (Poetic) Ginga╚Öa fat─â... Numai de soare fu s─ârutat─â. ALECSANDRI, P. I 20. ÔŚŐ Fig. Papura se ├«ndoia a╚Öa de tare, ├«nc├«t s─âruta apa, cu v├«rfurile ei sim╚Ťitoare. CAZABAN, V. 32. Cine n-are ochi negri, s─ârut─â ╚Öi alba╚Ötri (= dac─â nu po╚Ťi avea ceea ce dore╚Öti, te mul╚Ťume╚Öti cu ce ai). ÔŚŐ Refl. reciproc. Tremur├«nd ei se s─ârut─â... Ea-╚Öi acopere cu m├«na fa╚Ťa ro╚Ö─â de sfial─â, Ochi-n lacrimi ╚Öi-i ascunde ├«ntr-un p─âr ca de peteal─â. EMINESCU, O. I 82. Spune-mi m├«ndr─â-adev─ârat: De c├«nd badiu te-a l─âsat, Tu cu c├«╚Ťi te-ai s─ârutat? JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 403. ÔŚŐ Intranz. S├ó-ncal╚Ť─â frumu╚Öel ╚śi s─ârut─â sub╚Ťirel, JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 384. ÔÖŽ A atinge cu buzele m├«na cuiva, un obiect de cult (sau considerat ca atare) schi╚Ť├«nd s─ârutul ├«n semn de respect, adora╚Ťie, umilin╚Ť─â. Ajuns ├«n ╚Ťar─â, eu te rog, F─â-mi cel din urm─â bine: P─âm├«ntul ╚Ť─ârii s─â-l s─âru╚Ťi ╚śi pentru mine! CO╚śBUC, P. I 79. Apoi, s─ârut├«nd m├«na tat─âlui s─âu, se desp─âr╚Ťir─â. ISPIRESCU, L. 19. ├Äi d─â palo╚Öul s─â-l s─ârute, ca semn de pecetluirea jur─âm├«ntului. CREANG─é, P. 207. ÔŚŐ Fig. [╚Üara mea] Dun─ârea b─âtrin─â... ├«╚Ťi s─ârut─â poala ╚Öi ├«╚Ťi aduce avu╚Ťii din ╚Ťinuturile de unde soarele r─âsare ╚Öi de unde soarele apune. RUSSO, O. 22. ÔŚŐ Expr. S─ârut m├«na = formul─â de salut adresat─â de obicei unei femei (mai ├«n v├«rst─â). M-am ├«nchinat cu s─ârut m├«na, cucoan─â Zamfiri╚Ť─â. ALECSANDRI, T. I 33. S─ârut dreapta = formul─â servil─â de salut adresat─â ├«n trecut preo╚Ťilor, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. Boier Stoiceo, s─ârut─âmu-╚Ťi dreapta, a╚Öa te ├«ndeamn─â... boierul Rovin... s─â-╚Ťi ridici ├«n s├«rg nevasta ╚Öi copiii ╚Öi... s─â fugi spre mun╚Ťi. GALACTION, O. I 52.
s─âr├║t s. n., pl. s─âr├║turi
s─âr├║t mß║ąna (formul─â de salut/de mul╚Ťumire) vb. + s. f.
sărutá (a ~) vb., ind. prez. 3 sărútă
s─âr├║t s. n., pl. s─âr├║turi
sărutá vb., ind. prez. 1 sg. sărút, 3 sg. și pl. sărútă
S─éR├ÜT s. 1. gur─â, s─ârutare, (pop. ╚Öi fam.) pup─âtur─â, ╚Ťoc, (fam. ╚Öi ├«n limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat un s─ârut.) 2. s─ârutare, s─ârutat, (pop. ╚Öi fam.) pupare, pupat, pup─âtur─â, ╚Ťoc─âit, (Ban., Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Ťucare, ╚Ťucat, (├«nv.) s─ârut─âtur─â. (Gata cu s─ârutul!)
S─éRUT├ü vb. (pop. ╚Öi fam.) a (se) pupa, (Transilv., Maram. ╚Öi Ban.) a (se) ╚Ťuca, (fam.) a (se) ╚Ťoc─âi. (S-au ~ pe buze.)
SĂRUTÁ vb. v. saluta.
s─ârut├í (s─ârut├ít, ├ít), vb. ÔÇô 1. (├Änv.) A saluta. ÔÇô 2. A pupa. ÔÇô Mr. s─ârut(are). Lat. salut─üre (Pu╚Öcariu 1528; REW 7556; ╚śeineanu, Semasiol., 188; Densusianu, GS, II, 20). De uz general, mai pu╚Ťin Banatul (ALR, I, 79). ÔÇô Der. s─ârut, s. n. (s─ârutare); s─ârutat (var. s─ârut─âtur─â), s. n. (├«nv., salut; pupat).
S─éR├ÜT ~uri n. Gest const├ónd ├«n atingerea cu buzele ├«n semn de afec╚Ťiune. /v. a s─âruta
A S─éRUT├ü s─âr├║t tranz. A atinge (u╚Öor) cu buzele (├«n semn de dragoste, de respect, de afec╚Ťiune sau de umilin╚Ť─â). ÔŚŐ Cine nu are ochi negri s─ârut─â ╚Öi alba╚Ötri se spune despre cel care, neav├ónd ceea ce dore╚Öte, se mul╚Ťume╚Öte cu ceea ce are. S─ârut m├óna! formul─â de salut adresat─â unei femei sau unei persoane mai ├«n v├órst─â. /<lat. salutare
A SE SĂRUTÁ mă sărút intranz. A face (concomitent) schimb de săruturi (cu cineva). /<lat. salutare
s─ârut n. s─ârutare: de s─ârutu-i fermecat AL.
s─ârut├á v. a pune buzele pe un obiect venerat (cruce, icoan─â), pe fa╚Ťa sau pe m├óinile cuiva. [Lat. SALUTARE].
1) s─âr├║t n., pl. ur─ş. Ac╚Ťiunea de a s─âruta. S─ârutare.
2) s─âr├║t, a -├í v. tr. (lat. sal├║to, -├íre, a saluta; it. salutare, pv. cat. sp. saludar, fr. saluer, pg. saudar). Vech─ş. Salut. Az─ş. Ating cu buzele o fiin╚Ť─â sa┼ş un lucru ─şubit or─ş venerat: fiu s─âruta m├«na tat─âlu─ş, b─âtr├«nu s─âruta ─şcoana. V. g─şugiulesc.
S─éRUT s. 1. gur─â, s─ârutare, (pop. ╚Öi fam.) pup─âtur─â, ╚Ťoc, (fam. ╚Öi ├«n limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat un ~.) 2. s─ârutare, s─ârutat, (pop. ╚Öi fam.) pupare, pupat, pup─âtur─â, ╚Ťoc─âit, (Ban., Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Ťucare, ╚Ťucat, (├«nv.) s─ârut─âtur─â. (Gata cu ~!)
s─âruta vb. v. SALUTA.
S─éRUTA vb. (pop. ╚Öi fam.) a (se) pupa, (Transilv., Maram. ╚Öi Ban.) a (se) ╚Ťuca, (fam.) a (se) ╚Ťoc─âi. (S-au ~ pe buze.)
A S─éRUTA a face respira╚Ťie gur─â la gur─â / bu╚Öon la bu╚Öon, a pupa, a pup─âci, a ╚Ötampila, a ╚Ťoc─âi.
a săruta (pe cineva) în creștet expr. a fi mult mai înalt (decât cineva).
S─éRUT bezea, pup, pup─âtur─â, pupic, pusi, ╚Ötampil─â, ╚Ťoc─âitur─â, ventuz─â.

S─ârut dex online | sinonim

S─ârut definitie

Intrare: s─ârut
s─ârut substantiv neutru
Intrare: s─âruta
s─âruta verb grupa I conjugarea I