Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru s─ân─âtos

S─éN─éT├ôS, -O├üS─é, s─ân─âto╚Öi, -oase, adj. 1. Care se bucur─â de s─ân─âtate deplin─â, care nu sufer─â de nicio boal─â sau infirmitate; teaf─âr, zdrav─ân. ÔŚŐ Loc. vb. A se face s─ân─âtos = a se ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔŚŐ Expr. A nu fi s─ân─âtos (la minte) = a fi (cam) nebun, z─ânatic. S─â-l (sau s─â o etc.) por╚Ťi s─ân─âtos sau s─ân─âtoas─â = urare adresat─â cuiva care poart─â o hain─â sau o ├«nc─âl╚Ť─âminte nou─â. S─â fii s─ân─âtos = a) formul─â de urare sau de mul╚Ťumire; b) treaba ta, nu ai dec├ót! (Fam.) A nu fi s─ân─âtos dac─â... = a nu se putea ab╚Ťine de la ceva (r─âu), a-i sta ├«n fire s─â fac─â ceva (r─âu). (Adverbial) A r├óde s─ân─âtos = a r├óde cu poft─â, din toat─â inima. ÔÖŽ (Despre plante, fructe etc.) Care nu este stricat sau atacat de vreo boal─â; nev─ât─âmat, ├«n bun─â stare. ÔÖŽ (Despre obiecte) Care nu este atins de nicio stric─âciune; care este ├«n bun─â stare; ├«ntreg, intact; solid, rezistent. ÔÖŽ Fig. Bine consolidat, cu prestigiu; durabil; intangibil. ÔÖŽ Fig. Care nu este alterat moralice╚Öte; cinstit, onest, corect. 2. Prielnic s─ân─ât─â╚Ťii; salubru. ÔÖŽ (Substantivat, f.; ├«n expr.) A o lua (sau a o rupe, a o ╚Öterge) la s─ân─âtoasa = a o lua la fug─â, a pleca repede pentru a nu p─â╚Ťi ceva. 3. Fig. ├«n╚Ťelept, bun, cu (sau de) bun- sim╚Ť; potrivit, indicat, recomandabil. ÔÖŽ (Despre ac╚Ťiuni, activit─â╚Ťi) Serios, temeinic. ÔÇô Lat. *sanitosus (<sanus).
S─éN─éT├ôS, -O├üS─é, s─ân─âto╚Öi, -oase, adj. 1. Care se bucur─â de s─ân─âtate deplin─â, care nu sufer─â de nici o boal─â sau infirmitate; teaf─âr, zdrav─ân. ÔŚŐ Loc. vb. A se face s─ân─âtos = a se ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔŚŐ Expr. A nu fi s─ân─âtos (la minte) = a fi (cam) nebun, z─ânatic. S─â-l (sau s─â o etc.) por╚Ťi s─ân─âtos sau s─ân─âtoas─â = urare adresat─â cuiva care poart─â o hain─â sau o ├«nc─âl╚Ť─âminte nou─â. S─â fii s─ân─âtos = a) formul─â de urare sau de mul╚Ťumire; b) treaba ta, nu ai dec├ót! (Fam.) A nu fi s─ân─âtos dac─â... = a nu se putea ab╚Ťine de la ceva (r─âu), a-i sta ├«n fire s─â fac─â ceva (r─âu). (Adverbial) A r├óde s─ân─âtos = a r├óde cu poft─â, din toat─â inima. ÔÖŽ (Despre plante, fructe etc.) Care nu este stricat sau atacat de vreo boal─â; nev─ât─âmat, ├«n bun─â stare. ÔÖŽ (Despre obiecte) Care nu este atins de nici o stric─âciune; care este ├«n bun─â stare; ├«ntreg, intact; solid, rezistent. ÔÖŽ Fig. Bine consolidat, cu prestigiu; durabil; intangibil. ÔÖŽ Fig. Care nu este alterat moralice╚Öte; cinstit, onest, corect. 2. Prielnic s─ân─ât─â╚Ťii; salubru. ÔÖŽ (Substantivat, f.; ├«n expr.) A o lua (sau a o rupe, a o ╚Öterge) la s─ân─âtoasa = a o lua la fug─â, a pleca repede pentru a nu p─â╚Ťi ceva. 3. Fig. ├Än╚Ťelept, bun, cu (sau de) bun-sim╚Ť; potrivit, indicat, recomandabil. ÔÖŽ (Despre ac╚Ťiuni, activit─â╚Ťi) Serios, temeinic. ÔÇô Lat. *sanitosus (< sanus).
S─éN─éT├ôS, -O├üS─é, s─ân─âto╚Öi, -oase, adj. 1. Care se bucur─â de s─ân─âtate deplin─â; care nu sufer─â de nici o boal─â sau infirmitate; al c─ârui organism, func╚Ťioneaz─â normal; teaf─âr. Te g─âse╚Öti s─ân─âtos, ├«ntre ai t─âi, ├«nf─â╚Öurat de dragoste. SAHIA, N. 53. Bucuria lui crescu, c├«nd v─âzu c─â fetele ├«i erau s─ân─âtoase. ISPIRESCU, L. 52. ╚śi s─â ╚Ötii c─â-s s─ân─âtos C─â, mul╚Ť─âmind lui Christos, Te s─ârut, Doamn─â, frumos. EMINESCU, O. I 149. (Glume╚Ť) Nu-i nemica, st─âp├«ne, zise calul. Capul de-ar fi s─ân─âtos, c─â belele curg g├«rl─â. CREANG─é, P. 219. ÔŚŐ (Urmat de compara╚Ťii care ├«nt─âresc ideea) Era voinic, s─ân─âtos ca piatra, m├«nca bine f─âr─â s─â aleag─â, dormea dus. C─éLINESCU, E. 110. Ast─â-diminea╚Ť─â eram s─ân─âtos ca m─ârul, plecai din casa mea, de la mama mea ╚Öi de la fra╚Ťii mei. RETEGANUL, P. I 24. ÔŚŐ Expr. A nu fi s─ân─âtos (la minte) = a fi (cam) nebun, z─ânatic. (Adverbial, ├«n expr.) A r├«de s─ân─âtos = a r├«de cu poft─â, din toat─â inima. Ne f─âceam teatru la noi acas─â, a╚Öa cum ne pricepeam, ╚Öi s─â m─â crezi c─â r├«deam s─ân─âtos ╚Öi nu ne ╚Ťinea nici o cheltuial─â. ST─éNOIU, C. I 120. ÔŚŐ (├Än formule de urare ╚Öi de salut) R─âmii s─ân─âtoas─â, cucoan─â, C─â-mi iau geamantanul ╚Öi plec. TOP├ÄRCEANU, B. 61. Unchia╚Öul, cum i-a v─âzut de departe, a ie╚Öit s─â-i ├«nt├«mpine ╚Öi totodat─â le-a zis: Bine-a╚Ťi venit s─ân─âto╚Öi! ISPIRESCU, L. 1. Mergi s─ân─âtoas─â, m─âmuc─â, zise cel mic, cu lacrimi ├«n ochi. CREANG─é, P. 20. S─â fii, bade, s─ân─âtos, C─â mi-ai mul╚Ť─âmit frumos! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 379. S─â-l (s─â o etc.) por╚Ťi s─ân─âtos (sau s─ân─âtoas─â), urare adresat─â cuiva care ├«mbrac─â o hain─â nou─â. ÔŚŐ Fig. Fire-ai, bolt─â, s─ân─âtoas─â, Multe fete faci frumoas─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 441. ÔŚŐ (Substantivat) Am adormit mort ╚Öi de-abia a doua zi pe la toac─â m-am trezit, s─ân─âtos, ca to╚Ťi s─ân─âto╚Öii. CREANG─é, A. 16. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťii cu verbe ca ┬źa face┬╗, ┬źa fi┬╗, ┬źa merge┬╗ etc., formeaz─â expresii care arat─â indiferen╚Ť─â ├«n fa╚Ťa unei persoane, a unei situa╚Ťii e╚Ťc.) Apoi eu, bre, ├«s ├«nsurat, ╚Öi am un drac de muiere care umbl─â c─âlare ╚Öi d─â cu pu╚Öca ca ╚Öi mine. ÔÇô S─â fi╚Ťi s─ân─âto╚Öi! zise Lep─âdatu, f─âr─â s─â priveasc─â pe cel ce-i vorbea. SADOVEANU, O. A. III 65. Eu s├«nt Ftorivist Timofti C├«rcioc... ÔÇô D-ta s─â fii s─ân─âtos... ce-mi pas─â? ALECSANDRI, T. 642. ├Änapoi i-am poruncit, Pe-un spic verde de ov─âz, S─â se-nsoare s─ân─âtos! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 98. 2. (Despre plante, mai ales despre fructe) Care nu este stricat sau atacat de vreo boal─â; nev─ât─âmat, ├«ntreg, ├«n bun─â stare. Nu toat─â nuca are miez bun ╚Öi s─ân─âtos = s─â nu judec─âm pe cineva numai dup─â ├«nf─â╚Ťi╚Öare. ÔŚŐ (Rar, despre obiecte) ├Äl g─âsi pe Chiriac... cioc─ânind un ulcior sm─âl╚Ťuit... ca s─â arate unei cump─âr─âtoare c─â este s─ân─âtos, ├«ntreg. CAMIL PETRESCU, O. II 672. Lemnul din care se face... hadaragul trebuie s─â fie s─ân─âtos, v├«rtos. PAMFILE, A. R. 199. 3. Prielnic s─ân─ât─â╚Ťii, salubru; nev─ât─âm─âtor. Era o cas─â s─ân─âtoas─â, dar oamenii din partea locului o g─âseau ur├«t─â. CAMIL PETRESCU, O. I 71. Dai unui om fl─âm├«nd un pr├«nz cu care ├«╚Öi poate foarte bine potoli foamea, m├«nc├«nd tot lucruri simple, dar s─ân─âtoase ╚Öi curat g─âtite. ODOBESCU, S. III 39. ÔŚŐ Fig. Fuga-i ru╚Öinoas─â, da-i s─ân─âtoas─â. CREANG─é, P. 23. ÔŚŐ (Adverbial) A╚Öa se bea... ╚Öi e mai s─ân─âtos. SAHIA, N. 57. ÔŚŐ (Substantivat, f., ├«n expr.) A o lua (a o rupe, rar, a o ╚Öterge sau a o tuli) la s─ân─âtoasa = a o lua la fug─â, a o ╚Öterge din vreme (├«nainte de a o p─â╚Ťi). C├«nd ├«╚Öi ├«ntoarse capul ╚Öi v─âzu ├«n gura pe╚Öterii doi ochi du╚Öm─âno╚Öi ├«nfip╚Ťi ├«ntr-un groaznic cap de urs, Anichit... o rupse la s─ân─âtoasa. ST─éNOIU, C. I. 158. Copiii, cum v─âzur─â c─â r─âm├«n singuri cu dasc─âlul, o ╚Öterser─â la s─ân─âtoasa. CARAGIALE, S. 15. 4. Fig. ├Än╚Ťelept, bun. D├«nd uit─ârii s─ân─âtoasele, dar asprele legi ale ├«n╚Ťelepciunii, ├«╚Öi petrecuse via╚Ťa ├«n dezmierd─âri lume╚Öti. ODOBESCU, S. III 34. Drept aceea v─â rug─âm ╚śi sfat s─ân─âtos v─â d─âm. TEODORESCU, P. P. 178. ÔŚŐ (Adverbial) Noi ├«ns─â ce╚Ötialal╚Ťi cari judic─âm s─ân─âtos... ne vedem de treab─â. ODOBESCU, S. III 49.
sănătós adj. m., pl. sănătóși; f. sănătoásă, pl. sănătoáse
sănătós adj. m., pl. sănătóși; f. sg. sănătoásă, pl. sănătoáse
SĂNĂTÓS adj. 1. (pop.) nebolit. (Sunt perfect ~.) 2. v. zdravăn. 3. v. normal. 4. v. curat.
S─éN─éT├ôS adj. v. adecvat, bun, chibzuit, conform, convenabil, corespunz─âtor, cuvenit, folositor, g├óndit, grozav, indicat, ├«n╚Ťelept, judicios, nimerit, oportun, potrivit, ra╚Ťional, recomandabil, recomandat, rezonabil, socotit, stra╚Önic, teribil, util, zdrav─ân.
SĂNĂTÓS adj., adv. v. serios, stăruitor, temeinic.
S─ân─âtos Ôëá bolnav, nes─ân─âtos, stricat, suferind
S─éN─éT├ôS1 adv. 1) ├Än mod ra╚Ťional. A judeca ~. 2) pop. ├Än ritm sus╚Ťinut, intensiv. A m├ónca ~. /<lat. sanitosus
S─éN─éT├ôS2 ~o├ís─â (~├│╚Öi, ~o├íse) 1) Care nu este bolnav de nimic. ÔŚŐ ~ tun foarte s─ân─âtos. A nu fi ~ la minte a fi (cam) nebun; z─âlud; smintit. S─â fii ~! a) formul─â de urare; b) treaba ta; m─â rog; nu ai dec├ót. S─â-i (sau s-o) por╚Ťi ~ se spune unei persoane care ├«mbrac─â ceva nou. 2) (despre aer, clim─â etc.) Care are o ac╚Ťiune favorabil─â asupra organismului; prielnic s─ân─ât─â╚Ťii; salubru. ÔŚŐ Atmosfer─â ~oas─â ambian╚Ť─â favorabil─â. 3) Care are un temei serios; sprijinit pe o baz─â solid─â;temeinic. O judecat─â ~oas─â. /<lat. sanitosus
s─ân─âtos a. 1. care se ╚Ťine bine, care e de o bun─â constitu╚Ťiune: o minte s─ân─âtoas─â ├«ntrun corp s─ân─âtos; 2. care nu e corup─âtor: c─âr╚Ťi s─ân─âtoase; 3. bun pentru s─ân─âtate: hran─â s─ân─âtoas─â; 4. fig. conform ra╚Ťiunii, justi╚Ťiei: judecat─â, ├«nv─â╚Ť─âtur─â s─ân─âtoas─â; 5. folositor: fuga e ru╚Öinoa╚Ö─â, dar s─ân─âtoas─â; a o lua la s─ân─âtoas─â, a fugi din r─âsputeri. [Abstras din s─ân─âtate]. ÔĽĹ adv. cu bine: mergi, r─âm├ói s─ân─âtos!
s─ân─ât├│s, -oas─â adj. (mlat. ╚Öi vlat. sanitosus. Cp. cu neapol. sanetuso, gascon sanetous, sard. sud sanidosu ╚Öi cu rom. calamitos). Pli de s─ân─âtate, zdrav─ân: om s─ân─âtos. Zdrav─ân, vo─şnic, robust: om de o constitu╚Ťiune s─ân─âtoas─â. Igienic, salubru, folositor s─ân─ât─â╚Ťi─ş: nutriment, aer s─ân─âtos. Fig. Folositor sufletulu─ş, moral: carte s─ân─âtoas─â. Drept, logic, echilibrat: minte s─ân─âtoas─â ├«n corp s─ân─âtos. Folositor, bun: fuga-─ş ru╚Öinoas─â, da-─ş s─ân─âtoas─â. (Prov.). A o lua la s─ân─âtoasa (Iron.), a o rupe de fug─â, a fugi grabnic, a sp─âla putina de fric─â. Ca formul─â de adiio: r─âm├«─ş s─ân─âtos (s─ân─âtoas─â), r─âm├«ne╚Ť─ş s─ân─âto╚Ö─ş (s─ân─âtoase)!
s─ân─âtos adj., adv. v. SERIOS. ST─éRUITOR. TEMEINIC.
s─ân─âtos adj. v. ADECVAT. BUN. CHIBZUIT. CONFORM. CONVENABIL. CORESPUNZ─éTOR. CUVENIT. FOLOSITOR. G├ÄNDIT. GROZAV. INDICAT. ├ÄN╚ÜELEPT. JUDICIOS. NIMERIT. OPORTUN. POTRIVIT. RA╚ÜIONAL. RECOMANDABIL. RECOMANDAT. REZONABIL. SOCOTIT. STRA╚śNIC. TERIBIL. UTIL. ZDRAV─éN.
S─éN─éTOS adj. 1. (pop.) nebolit. (S├«nt perfect ~.) 2. intact, ├«ntreg, neatins, nev─ât─âmat, teaf─âr, valid, zdrav─ân, (pop.) nestricat, (├«nv. ╚Öi reg.) neb├«ntuit, (reg.) neted. (A sc─âpat ~ din accident.) 3. ├«ntreg, normal, zdrav─ân. (E╚Öti om ~, ├«╚Ťi dai seama ce ai f─âcut?) 4. bun, curat, nealterat, nestricat, nev─ât─âm─âtor, neviciat, oxigenat, ozonat, proasp─ât, pur, purificat, salubru, tare. (Aer ~.)
s─ân─âtos, v├«rtos S─ân─âtos a fost explicat, corect dup─â p─ârerea mea, de DU, ca format regresiv din s─ân─âtate. Apoi a intervenit Candrea, ├«n Consonantismul, p. 27-28, pentru a reconstrui un lat. *sanitosus, pornind de la compararea cu c├«teva forme dialectale italiene ╚Öi franceze ╚Öi cu una albanez─â. Explica╚Ťia aceasta a fost adoptat─â de Pu╚Öcariu, EW (╚Öi de TDRG, REW), care o completeaz─â astfel: ÔÇ×pentru *sanitatosusÔÇŁ, form─â reconstruit─â la puterea a doua (cu care CADE se arat─â de acord). DLRM totu╚Öi r─âm├«ne la formula lat. *sanitosus < sanus (cu ce sufix?). Scriban noteaz─â, destul de pu╚Ťin clar, mlat. ╚Öi vlat. sanitosus, f─âr─â asterisc. Pentru a da pondere etimologiei alese, mai mul╚Ťi autori pun ├«n paralel─â explicarea lui v├«rtos. ╚śi aici DU porne╚Öte de la rom├ón─â, v─âz├«nd ├«n v├«rtos un derivat regresiv de la v├«rtute, ├«n timp ce Pu╚Öcariu, EW (urmat de TDRG), reconstruie╚Öte un rom. *v├«rtutos, derivat de la v├«rtute. Densusianu, Hdlr., I, p. 195, ia ca punct de plecare lat. uirtuosus (care ├«n latina vulgar─â ar fi ajuns s─â caracterizeze for╚Ťa fizic─â); Pu╚Öcariu, loc. cit., contest─â existen╚Ťa cuv├«ntului latin (e mai pu╚Ťin acceptabil dec├«t *sanitatosus?), care nici n-ar corespunde regulilor de formare a cuvintelor ├«n latine╚Öte. ├«n REW v├«rtos nu e inserat, dar etimologia propus─â de Densusianu este admis─â de Scriban, de Cior─ânescu ╚Öi de DLRM. Acesta din urm─â agrementeaz─â ├«ns─â pe uirtuosus cu un asterisc, de╚Öi acad. Iorgu Iordan ar─âtase ├«n Diftongarea... ca termenul e atestat ├«n latine╚Öte. CADE, mai curajos, construie╚Öte (s. v. s─ân─âtos) un lat. *uirtutosus (acesta, ├«ntr-adev─âr, contravine regulilor de formare a cuvintelor ├«n limba latin─â, c─âci nu exist─â nici un exemplu de forma╚Ťie ├«n -tutosus sau -tatosus. Mai adaug c─â Ernout-Meillet au avut grij─â s─â arate c─â pentru un derivat de felul lui calamitosus, de la calamitas, nu e nevoie s─â presupunem un intermediar *calamitatosus). Un ultim am─ânunt: sensul de ÔÇ×putereÔÇŁ nu a ap─ârut ├«n latina vulgar─â, ci e cel primitiv al cuv├«ntului uirtus.
MENS SANA IN CORPORE SANO (lat.) minte s─ân─âtoas─â ├«n corp s─ân─âtos ÔÇô Iuvenal, ÔÇ×SatiraeÔÇŁ, X, 356. Omul ├«n╚Ťelept aspir─â la o minte s─ân─âtoas─â ╚Öi un corp s─ân─âtos. Ulterior, aceste cuvinte au devenit deviza educa╚Ťiei fizice.
VIVE VALEQUE (lat.) s─â tr─âie╚Öti ╚Öi s─â fii s─ân─âtos ÔÇô Formul─â epistolar─â de ├«ncheiere.
a nu fi s─ân─âtos dac─â nu... expr. a nu se putea ab╚Ťine de la ceva r─âu, a-i sta ├«n fire s─â fac─â ceva r─âu.
a o lua la papuc / la picior / la s─ân─âtoasa expr. a fugi.
s─ân─âtos tun expr. (d. oameni) perfect s─ân─âtos.

S─ân─âtos dex online | sinonim

S─ân─âtos definitie

Intrare: s─ân─âtos
s─ân─âtos adjectiv