sălciu definitie

13 definiții pentru sălciu

SĂLCÍU, -ÍE, sălcii, adj. 1. (Despre apă) Care are un gust neplăcut, puțin sărat, leșios. 2. (Despre mâncăruri, băuturi, alimente) Care nu are gust bun, care nu este gustos, nepotrivit ca gust; (despre gust) fad, leșios. – Salcie1 + suf. -iu.
SĂLCÍU, -ÍE, sălcii, adj. 1. (Despre apă) Care are un gust neplăcut, puțin sărat, leșios. 2. (Despre mâncăruri, băuturi, alimente) Care nu are gust bun, care nu este gustos, nepotrivit ca gust; (despre gust) fad, leșios. – Salcie1 + suf. -iu.
SĂLCÍU, -ÍE, sălcii, adj. Care are un gust dulceag, puțin sărat, neplăcut, searbăd; (despre gust) fad, leșios. Frunzuliță măr sălciu, Frățiorul mijlociu... El pe loc că nu-mi ședea. TEODORESCU, P. P. 440. ◊ Fig. Rămîneai cu un gol în cap și cu un gust sălciu după fascicolele pe care le schimbai cu Bică. PAS, Z. I 182. Foaie verde de secară Bună-i gura de la vară, Nici îi dulce, nici sălcie Fără cum îmi place mie! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 401.
sălcíu adj. m., f. sălcíe; pl. m. și f. sălcíi
sălcíu adj. m., f. sălcíe; pl. m. și f. sălcíi
SĂLCÍU adj. v. fad.
SĂLCÍU adj. v. anost, neinteresant, plicticos, plictisitor.
SĂLCÍU ~e (~i) Care are gust neplăcut de leșie; fad; leșietic. /salcie + suf. ~iu
sălcíu s.n. (reg.) tron.
sălciu a. acru și amar (ca coaja salciei).
sălcíŭ, -íe adj. (d. salcie pin aluz. la gustu eĭ saŭ poate și la gustu frunzelor de salcie 1. Cp. și cu it. salcigno, care se zice și despre lemnu ațos, despre carnea ațoasă și despre pînea răŭ coaptă). De un gust alcalin și neplăcut: fîntînă cu apă sălcie. Fig. Nesărat: om. gust sălciŭ.
sălciu adj. v. ANOST. NEINTERESANT. PLICTICOS. PLICTISITOR.
SĂLCIU adj. fad, leșietic, leșios, searbăd, (înv.) sălcios, sălcos. (Gust ~.)

sălciu dex

Intrare: sălciu
sălciu adjectiv