Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Specie de pas─âre domestic─â, crescut─â pentru carne ╚Öi ou─â (Gallus domestica); pas─âre care face parte din aceast─â specie; p. restr. femela coco╚Öului. ÔŚŐ Expr. A se culca (odat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. C├ónt─â g─âina ├«n cas─â, se zice c├ónd ├«ntr-o c─âsnicie cuv├óntul hot─âr├ótor ├«l are femeia. ÔÖŽ Compuse: g─âin─â-s─âlbatic─â (sau -de-munte) = femela coco╚Öului-de-munte; (Entom.) g─âina-lui-Dumnezeu = buburuz─â. ÔÇô Lat. gallina.
SĂLBÁTEC, -Ă adj., s. m. și f. v. sălbatic.
S─éLB├üTIC, -─é, s─âlbatici, -ce, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau ├«mbl├ónzit; p. ext. greu de st─âp├ónit, nedomolit, aprig, focos. ÔÖŽ (Despre ochi, privire etc.) Care exprim─â nelini╚Öte, spaim─â sau violen╚Ť─â, s─âlb─âticie. ÔÖŽ Sperios, sfios. 2. (Despre plante) Care a crescut de la sine; necultivat, nealtoit. 3. Care este creat de natur─â, f─âr─â interven╚Ťia omului; natural; lipsit de artificiu, de rafinament; frust. ÔÖŽ (Despre p─âm├ónt, terenuri etc.) ├Än care nu a intervenit m├óna omului; nelucrat, necultivat. 4. (Despre ╚Ťinuturi, locuri etc.) Pustiu, nelocuit, neumblat; lipsit de civiliza╚Ťie. II. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care apar╚Ťine unor grupuri de oameni aflate ├«n prima perioad─â de dezvoltare a societ─â╚Ťii omene╚Öti; (om) primitiv. 2. Adj. Caracteristic omului primitiv; rudimentar, ├«napoiat, primitiv, neevoluat. 3. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care se comport─â ca un om primitiv; (om) necivilizat, ├«napoiat, grosolan. 4. Adj. (Despre p─âr) Des ╚Öi aspru; ne├«ngrijit. 5. Adj. (Despre oameni) Lipsit de umanitate; crud, neomenos, violent, brutal, fioros. ÔŚŐ (Adverbial) Biciuie caii s─âlbatic. ÔÖŽ (Despre manifest─âri, ac╚Ťiuni etc. ale omului) Care exprim─â, care arat─â lips─â de umanitate, neomenie, cruzime, brutalitate; aspru, necru╚Ť─âtor. 6. Adj. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Care nu se poate st─âp├óni; aprig, impulsiv, nest─âp├ónit, nedomolit. 7. Adj., s. m. ╚Öi f. (Om) care fuge de lume, care nu respect─â convenien╚Ťele (sociale); (om) retras, izolat, singuratic, nesociabil, ursuz. III. Adj. 1. Care se manifest─â cu deosebit─â intensitate, neobi╚Önuit de puternic, violent, cumplit, aprig; ├«nfrico╚Ö─âtor, de ne├«nvins. 2. (Despre mi╚Öc─âri sau corpuri ├«n mi╚Öcare) Rapid, vijelios, n─âvalnic. [Var.: s─âlbatec, -─â adj., s. m. ╚Öi f.] ÔÇô Lat. pop. salvaticus (= silvaticus).
G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Specie de pas─âre domestic─â, crescut─â pentru carne ╚Öi ou─â (Gallus domestica); pas─âre care face parte din aceast─â specie; p. restr. femela coco╚Öului. ÔŚŐ Expr. A se culca (odat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. C├ónt─â g─âina ├«n cas─â, se zice c├ónd ├«ntr-o c─âsnicie cuv├óntul hot─âr├ótor ├«l are femeia. ÔÖŽ Compus: g─âin─â-s─âlbatic─â (sau -de-munte) = femela coco╚Öului-de-munte. ÔÇô Lat. gallina.
SĂLBÁTEC, -Ă adj., s. m. și f. v. sălbatic.
S─éLB├üTIC, -─é, s─âlbatici, -ce, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau ├«mbl├ónzit; p. ext. greu de st─âp├ónit, nedomolit, aprig, focos. ÔÖŽ (Despre ochi, privire etc.) Care exprim─â nelini╚Öte, spaim─â sau violen╚Ť─â, s─âlb─âticie. ÔÖŽ Sperios, sfios. 2. (Despre plante) Care a crescut de la sine; necultivat, nealtoit. 3. Care este creat de natur─â, f─âr─â interven╚Ťia omului; natural; lipsit de artificiu, de rafinament; frust. ÔÖŽ (Despre p─âm├ónt, terenuri etc.) ├Än care nu a intervenit m├óna omului; nelucrat, necultivat. 4. (Despre ╚Ťinuturi, locuri etc.) Pustiu, nelocuit, neumblat; lipsit de civiliza╚Ťie. II. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care apar╚Ťine unor grupuri de oameni aflate ├«n prima perioad─â de dezvoltare a societ─â╚Ťii omene╚Öti; (om) primitiv. 2. Adj. Caracteristic omului primitiv; rudimentar, ├«napoiat, primitiv, neevoluat. 3. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care se comport─â ca un om primitiv; (om) necivilizat, ├«napoiat, grosolan. 4. Adj. (Despre p─âr) Des ╚Öi aspru; ne├«ngrijit. 5. Adj. (Despre oameni) Lipsit de umanitate; crud, neomenos, violent, brutal, fioros. ÔŚŐ (Adverbial) Biciuie caii s─âlbatic. ÔÖŽ (Despre manifest─âri, ac╚Ťiuni etc. ale omului) Care exprim─â, care arat─â lips─â de umanitate, neomenie, cruzime, brutalitate; aspru, necru╚Ť─âtor. 6. Adj. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Care nu se poate st─âp├óni; aprig, impulsiv, nest─âp├ónit, nedomolit. 7. Adj., s. m. ╚Öi f. (Om) care fuge de lume, care nu respect─â convenien╚Ťele (sociale); (om) retras, izolat, singuratic, nesociabil, ursuz. III. Adj. 1. Care se manifest─â cu deosebit─â intensitate, neobi╚Önuit de puternic, violent, cumplit, aprig; ├«nfrico╚Ö─âtor, de ne├«nvins. 2. (Despre mi╚Öc─âri sau corpuri ├«n mi╚Öcare) Rapid, vijelios, n─âvalnic. [Var.: s─âlb├ítec, -─â adj., s. m. ╚Öi f.] ÔÇô Lat. pop. salvaticus (=silvaticus).
G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Pas─âre domestic─â de curte din ordinul galinaceelor, care se cre╚Öte pentru ou─â ╚Öi carne; femela coco╚Öului. G─âinile cotcod─âceau ├«n co╚Ötirea╚Ť─â, vestind gospodarii c─â se lumineaz─â de ziu─â. CAMILAR, TEM. 151. Pe stra╚Öina casei, g─âinile c─âutau chior├«╚Ö, cu poft─â, spre p─âtulul a╚Öezat ├«n cr─âcile copacului de l├«ng─â cas─â. BUJOR, S. 29. Pot s─â prind ╚Öerpele din culcu╚Ö, cum ai prinde d-ta un pui de g─âin─â din p─âtul. CREANG─é, P. 122. G─âina care c├«nt─â seara n-are ou diminea╚Ťa, se zice despre cineva care face gur─â mult─â ╚Öi treab─â pu╚Ťin─â. G─âina b─âtr├«n─â face zeama bun─â. ÔŚŐ Expr. A se culca (o dat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. Baba, care se culcase o dat─â cu g─âinele, se scul─â cu noaptea-n cap. CREANG─é, P. 6. Se vede c─â ╚Öi aici, ca ╚Öi la Nicore╚Öti, el se culca o dat─â cu g─âinile. ALECSANDRI, T. I 84. A c├«nta g─âina-n cas─â, se zice c├«nd ├«n cas─â porunce╚Öte femeia. ├Än casa noastr─â voi ca s─â c├«nte coco╚Öul, iar nu g─âina. ISPIRESCU, L. 31. Apucase a c├«nta g─âina la casa lui ╚Öi cuco╚Öul nu mai avea nici o trecere. CREANG─é, P. 285. A avea orbul g─âinilor = a nu vedea bine. A umbla ca o g─âin─â beat─â = a umbla ├«mpleticindu-se. ÔŚŐ Compuse: g─âin─â-s─âlbatic─â sau g─âin─â-de-munte = pas─âre s─âlbatic─â ceva mai mic─â dec├«t g─âina domestic─â, ale c─ârei pene seam─ân─â cu ale pot├«rnichii, av├«nd pete albe pe aripi ╚Öi pe coad─â.
SĂLBÁTEC1, -Ă adj. v. sălbatic1.
SĂLBÁTEC2, -Ă s. m. și f. v. sălbatic2.
S─éLB├üTIC2, -─é, s─âlbatici, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â apar╚Ťin├«nd unor grupuri de oameni afla╚Ťi ├«n s─âlb─âticie, p. ext. persoan─â aflat─â pe o treapt─â inferioar─â de civiliza╚Ťie. ÔÖŽ Persoan─â nesociabil─â care tr─âie╚Öte retras─â de lume. Leana ╚Öi Culai?... Ce s─âlbatici! DELAVRANCEA, O. II 331. ÔÇô Variant─â: s─âlb├ítec, -─â s. m. ╚Öi f.
S─éLB├üTIC1, -─é, s─âlbatici, -e, adj. (╚śi ├«n forma s─âlbatec) 1. (Despre animale, ├«n opozi╚Ťie cu domestic) Care nu este domesticit, ├«mbl├«nzit, supus omului; p. ext. greu de st─âp├«nit, aprig, aprins, nedomolit. S─â m─â duc pe-un cal s─âlbatec, s─â m─â duc f─âr─â s─â ╚Ötiu. EFTIMIU, ├Ä. 27. S─âlbaticele ra╚Ťe se abat din zborul lor, B─ât├«nd apa-ntunecat─â de un nour trec─âtor. ALECSANDRI, P. A. 124. ÔÖŽ (Despre plante) Care a crescut de la sine, necultivat, ne├«ngrijit, nealtoit. Ea are flori de cr├«ng la s├«n ╚śi-n p─âr un trandafir s─âlbatic. CO╚śBUC, P. I 181. 2. (Despre p─âm├«nt, locuri etc.) ├Än care nu a intervenit prezen╚Ťa ╚Öi m├«na omului, necultivat, nelucrat, nelocuit, neamenajat; pustiu. Asculta cu luare aminte ispr─âvile de v├«n─âtoare, r─ât─âcirile prin locuri s─âlbatice ╚Öi neumblate. SADOVEANU, O. I 272. P├«raiele... s─âlbatice c├«nt─â ne├«ncetat lauda ta. RUSSO, O. 23. 3. (Despre oameni) Din prima perioad─â de dezvoltare a societ─â╚Ťii omene╚Öti, p. ext. care se comport─â ca un om necivilizat, primitiv. Din turnul acesta s─âlbaticii no╚Ötri str─âmo╚Öi cercetau zarea. SADOVEANU, O. VII 179. ├Äi socotea s─âlbateci ╚Öi r─âi. REBREANU, R. I 169. ÔÖŽ Care arat─â s─âlb─âticie, primitivism; de s─âlbatic, ca la s─âlbatici. Cu c├«t oastea t─âcut─â se apropia, cu at├«t g─âl─âgia ╚Ť─âr─âneasc─â se ├«nvolbura ca un cor s─âlbatec ame╚Ťitor. REBREANU, R. II 250. Ea c├«nt─â-un viers s─âlbatec din Dacia transalpin─â. ALECSANDRI, T. II 204. ÔŚŐ Fig. S├«nt ciudate ╚Öi pline de o s─âlbatic─â frumuse╚Ťe nop╚Ťile de toamn─â din jurul mun╚Ťilor Per╚Öani. BOGZA, C. O. 248. ├Ämi umpleau tot trupul p├«n─â ├«n cele din urm─â fibre cu sim╚Ťirea s─âlbatic─â a bucuriei de via╚Ť─â. SADOVEANU, O. V 103. ÔÖŽ Fig. ├Änfrico╚Ö─âtor, ├«nfior─âtor. V├«ntul pl├«ngea afar─â cu modula╚Ťii s─âlbatice. SADOVEANU, O. I 435. Mereu cre╚Öte zgomotul valurilor ce se izbesc de chei, sp─ârg├«ndu-se ├«ntr-un muget s─âlbatic. BART, S. M. 14. ÔÖŽ Fig. Vijelios, repede. Jocul urmeaz─â t─âcut, din ce ├«n ce parc─â mai s─âlbatic. REBREANU, I 12. Ie╚Öi-vor din negru p─âm├«nt, ├Än zale de-argint cavalerii... ╚śi roibii cu n─ârile-n v├«nt Vor trece-n s─âlbatec galop. CO╚śBUC, P. I 154. ÔÖŽ Retras de lume, nesociabil, singuratic. 4. Neomenos, crud, barbar, lipsit de umanitate, animalic; Un chef s─âlbatic se ├«ncinse. SADOVEANU, O. I 166. Acum ar fi vrut o biruin╚Ť─â s─âlbatec─â, numai ca s─â-i ├«ngenunche pe to╚Ťi. C. PETRESCU, C. V. 122. Focul!... Focul! r─âcni un glas cu o bucurie s─âlbatec─â. REBREANU, R. II 205. ÔŚŐ (Adverbial) Ne-au furat caii! ÔÇô Cum? url─â s─âlbatic vatamanul. SADOVEANU, O. VII 38. Arald se primbl─â singur, r├«z├«nd, vorbind s─âlbatic. EMINESCU, O. I 96. ÔÖŽ Care exprim─â cruzime, s─âlb─âticie. ╚śi ochii lui s─âlbatici Str─âfulger├«nd tresar. IOSIF, PATR. 70. ÔÇô Variant─â: s─âlb├ítec, -─â adj.
!busuióc-sălbátic (plantă) s. m., art. busuiócul-sălbátic
cocóș-sălbátic (pasăre) s. m., pl. cocóși-sălbátici
g─â├şn─â-s─âlb├ític─â (g─âin─â-de-munte) s. f., g.-d. art. g─â├şnii-s─âlb├ítice; pl. g─â├şni-s─âlb├ítice
micsándră-sălbátică (plantă) s. f., g.-d. art. micsándrei-sălbátice; pl. micsándre-sălbátice
negh├şn─â-s─âlb├ític─â (plant─â) (reg.) s. f., g.-d. art. negh├şnei-s─âlb├ítice
pis├şc─â s─âlb├ític─â s. f. + adj.
!porc-s─âlb├ític (mistre╚Ť) s. m., pl. porci-s─âlb├ítici
r├í╚Ť─â s─âlb├ític─â s. f. + adj.
!rútă-sălbátică (plantă) s. f., art. rúta-sălbátică, g.-d. art. rútei-sălbátice; pl. rúte-sălbátice
sălbátic adj. m., s. m., pl. sălbátici; adj. f., s. f. sălbátică, pl. sălbátice
!usturói-sălbátic (plantă) s. m.
busuióc sălbátic s. m. + adj.
cocóș-sălbátic s. m., pl. cocóși-sălbátici
g─â├şn─â-s─âlb├ític─â (g─âin─â-de-munte) s. f., pl. g─â├şni-s─âlb├ítice
micsándră-sălbátică (bot.) s. f., g.-d. art. micsándrei-sălbátice; pl. micsándre-sălbátice
negh├şn─â-s─âlb├ític─â s. f.
pis├şc─â s─âlb├ític─â s. f. + adj.
porc sălbátic s. m. + adj.
r├í╚Ť─â s─âlb├ític─â s. f. + adj.
rúta-sălbátică s. f., art. rúta-sălbátică
sălbátic adj. m., s. m., pl. sălbátici; f. sg. sălbátică, pl. sălbátice
usturói sălbátic s. m. + adj.
BUSUIOC-SĂLBÁTIC s. v. lupoaie.
COACĂZĂ-SĂLBÁTICĂ s. v. agrișă
DEDI╚ÜEI-S─éLB├üTICI s. pl. v. oi╚Ť─â.
MÂȚĂ SĂLBÁTICĂ s. v. pisică sălbatică.
MEI SĂLBÁTIC s. v. meișor.
PĂTRUNJEL-SĂLBÁTIC s. v. rușinea-fetei.
PRUN SĂLBÁTIC s. v. mălin.
RAPIȚĂ SĂLBÁTICĂ s. v. muștar, nap sălbatic, ridiche sălbatică.
RĂDĂCINĂ-SĂLBÁTICĂ s. v. hrean.
RO╚śCOV S─éLB├üTIC s. v. gl─âdi╚Ť─â, pl─âtic─â.
RUT─é-S─éLB├üTIC─é s. v. t─âm├ói╚Ť─â-de-c├ómp.
S─éLB├üTIC adj., adv. 1. adj. (rar) p─âdure╚Ť. (Animale ~e ╚Öi animale domestice.) 2. adj. v. nedomesticit. 3. adj. v. focos. 4. adj. v. barbar. 5. adj. v. primitiv. 6. adj. v. necivilizat. 7. adj., adv. v. r─âu. 8. adj. v. impetuos. 9. adj. v. bestial. 10. adj. barbar, crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, (├«nv.) v─ârv─âresc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.) 11. adj. v. cumplit. 12. adj. v. fricos. 13. adj. (BOT.) p─âdure╚Ť, (pop.) mistre╚Ť, mistricit. (P─âr ~.) 14. adj. (pop.) p─âdure╚Ť, (├«nv. ╚Öi reg.) p─âduratic, p─âduresc. (Fruct ~.) 15. adj. v. natural. 16. adj. v. pustiu.
S─âlbatic Ôëá domestic
s─âlb├ític (s─âlb├ític─â), adj. ÔÇô Ne├«mbl├«nzit, necultivat, natural, frust, r─âu. ÔÇô Var. s─âlbatec. Megl. s─âlbatic. Lat. salvat─şcus (Diez, I, 365; Pu╚Öcariu 1497; REW 7922, Rosetti, I, 59), cf. it. salvatico, prov. salvatge, fr. sauvage. ÔÇô Der. s─âlb─âtici (var. ├«ns─âlb─âtici, (├«n)s─âlb─ât─âci), vb. (a <se> face s─âlbatic); s─âlb─âticie (var. s─âlbat─âcie), s. f. (stare de s─âlbatic; Trans., fiar─â); s─âlb─âticime (var. s─âlb─ât─âcime, s─âlb─âticiune, s─âlb─ât─âciune), s. f. (fiar─â; animal s─âlbatic); s─âlb─âticos, adj. (s─âlbatic); s─âlb─â╚Ťie, s. f. (plant─â, Lolium temulentum), numit─â poate astfel datorit─â propriet─â╚Ťilor sale narcotice. Din rom. provine rut. silvatici ÔÇ×spiridu╚ÖÔÇŁ (Candrea, Elemente, 409).
S─éLB├üTIC ~c─â (~ci, ~ce) 1) (despre animale) Care nu este domesticit; ne├«mbl├ónzit. 2) (despre plante) Care cre╚Öte de la sine; necultivat. 3) (despre p─âm├ónt) Care este l─âsat ├«n p─âr─âsire; nelucrat; necultivat. 4) (despre locuri) Care nu este populat; nelocuit. 5) Care este caracteristic omului primitiv; necivilizat. 6) ╚Öi substantival (despre persoane) Care se fere╚Öte de lume; nesociabil. 7) ╚Öi substantival Care este lipsit de mil─â; f─âr─â mil─â; barbar; crud; nemilos. 8) Care se manifest─â cu mare putere; violent. 9) ╚Öi substantival fig. Care v─âde╚Öte lips─â de respect fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie; barbar. /<lat. silvaticus
s─âlbatic a. 1. care tr─âie╚Öte ├«n p─âduri, ├«n locuri pustii; 2. care nu e domesticit: ra╚Ť─â s─âlbatic─â; 3. care nu e civilizat: popoare s─âlbatice; 4. care r─âsare fire╚Öte: smochin s─âlbatic; 5. incult ╚Öi nelocuit: ╚Ťar─â s─âlbatic─â; 6. fig. grosolan, necioplit: apuc─âturi s─âlbatice. [Lat. vulg. SALVATICUS = clasic SILVATICUS]. ÔĽĹ m. 1. cel ce tr─âie╚Öte ├«n p─âduri, f─âr─â legi: s─âlbaticii din Africa; 2. fam. cel ce evit─â societatea.
s─âlbat├ęc (vest) ╚Öi -ic (est), -─â adj. (lat. salv├íticus, ├«ld. s─şlv├íticus, p─âdure╚Ť, d. silva, p─âdure; it. salv├ítico, selvaggio, Triest, salvadego, pv. salvatge, fr. sauvage). Care nu e domestic, care nu tr─â─şe╚Öte pe l├«ng─â om (c├« ├«n p─âdur─ş sa┼ş de╚Öertur─ş): animale s─âlbatice. Fig. Sperios, care fuge de om str─âin: copil s─âlbatic. Singuratic, misantrop: savan╚Ťi─ş ├«s cam s─âlbatic─ş. Necivilizat, incult, nec─şoplit, primitiv: popoare s─âlbatice. Fig. Crud, feroce: un ╚Ť─âran s─âlbatic. Nec─şoplit, grosolan: apuc─âtur─ş s─âlbatice. Care cre╚Öte singur (f─âr─â cultur─â), spontane: poam─â s─âlbatic─â (V. p─âdure╚Ť). Primitiv, necultivat, nelocuit: ╚Ťar─â s─âlbatic─â. Subst. Om s─âlbatic, om care tr─â─şe╚Öte f─âr─â leg─ş scrise, f─âr─â organiza╚Ťiune social─â: s─âlbatici─ş african─ş. Misantrop.
busuioc-s─âlbatic s. v. LUPOAIE.
castravete-s─âlbatic s. v. PLESNITOARE.
cătușnică-sălbatică s. v. VORONIC.
coac─âz─â-s─âlbatic─â s. v. AGRI╚ś─é.
curechi-sălbatic s. v. RAPIȚĂ.
dedi╚Ťei-s─âlbatici s. pl. v. OI╚Ü─é.
fusui-s─âlbatec s. v. GOGOA╚ś─é. P─éP─éL─éU.
linte-sălbatică s. v. LINTIȚĂ.
mac-s─âlbatic s. v. ROSTOPASC─é.
măghiran-sălbatic s. v. SOVÎRF.
măslin-sălbatic s. v. RĂCHIȚICĂ.
mei-s─âlbatic s. v. MEI╚śOR.
m├«╚Ť─â s─âlbatic─â s. v. PISIC─é S─éLBATIC─é.
morcov-s─âlbatic s. v. RU╚śINEA-FETEI.
p─âtrunjel-s─âlbatic s. v. RU╚śINEA-FETEI.
prun s─âlbatic s. v. M─éLIN.
rapi╚Ť─â s─âlbatic─â s. v. MU╚śTAR. NAP S─éLBATIC. RIDICHE S─éLBATIC─é.
r─âd─âcin─â-s─âlbatic─â s. v. HREAN.
roșcov-sălbatic s. v. GLĂDIȚĂ. PLĂTICĂ.
rută-sălbatică s. v. TĂMÎIȚĂ-DE-CÎMP.
S─éLBATIC adj., adv. 1. adj. (rar) p─âdure╚Ť. (Animale ~e ╚Öi animale domestice.) 2. adj. nedomesticit, ne├«mbl├«nzit, (pop.) sireap. (Cal ~.) 3. adj. aprig, focos, nest─âp├«nit, sireap, vijelios, (├«nv.) zmeios. (Un arm─âsar ~.) 4. adj. barbar, primitiv, (├«nv.) sireap, varvar, v─ârv─âresc. (Triburi, neamuri ~.) 5. adj. ├«napoiat, neevoluat, primitiv, rudimentar. (Duceau o via╚Ť─â ~, ├«n caverne.) 6. adj. necivilizat, primitiv. (A╚Öez─âri ~.) 7. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, c├«inos, cr├«ncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necru╚Ť─âtor, neiert─âtor, ne├«mbl├«nzit, ne├«nduplecat, ne├«ndurat, ne├«ndur─âtor, nemilos, neomenos, neuman, r─âu, s├«ngeros, violent, (livr.) sanguinar, (├«nv. ╚Öi pop.) n─âsilnic, (├«nv. ╚Öi reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. ╚Öi Bucov.) avan, haps├«n, (├«nv.) jestoc, neomenit, sanguinic, s─âlb─âticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poart─â ~.) 8. adj. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, ├«nfl─âc─ârat, ├«nfocat, n─âvalnic, nedomolit, nepotolit, nest─âp├«nit, nest─âvilit, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 9. adj. animalic, bestial, feroce, fioros. (Gest ~.) 10. adj. barbar, crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, (├«nv.) v─ârv─âresc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.) 11. adj. aprig, cumplit, groaznic, ├«nfior─âtor, ├«nfrico╚Ö─âtor, ├«ngrozitor, nebun, violent. (O pasiune ~ ├«l m─âcina.) 12. adj. fricos, sperios, tem─âtor, (livr.) timorat. (De ce e╚Öti at├«t de ~ ?) 13. adj. (BOT.) p─âdure╚Ť, (pop.) mistre╚Ť, mistricit. (P─âr ~.) 14. adj. (BOT.) (pop.) p─âdure╚Ť, (├«nv. ╚Öi reg.) p─âduratic, p─âduresc. (Fruct ~.) 15. adj. natural, (livr.) frust. (Frumuse╚Ťea ~ a Bucegilor.) 16. adj. de╚Öert, gol, necultivat, pustiu, vid, (├«nv. ╚Öi reg.) s─âcret, (├«nv.) pustiicios, pustiit. (Un loc, un ╚Ťinut ~.)
susai-sălbatic s. v. SUSAI-DE-PĂDURE. SUSAI-PĂDUREȚ. TÎLHĂREA.
trifoi-sălbatic s. v. SULIȚICĂ.
trifoiaș-sălbatic s. v. CULBECEASĂ.
OREZ S─éLBATIC s.n. Graminee originar─â din America de Nord (Zizania aquatica), ne├«nrudit─â cu orezul, ale c─ârei semin╚Ťe lungi ╚Öi sub╚Ťiri, de culoare maronie, sunt comestibile ╚Öi utilizate de obicei ├«n amestec cu orezul. Confer─â preparatelor culinare un aspect ╚Öi o arom─â deosebite, boabele sale devenind prin fierbere de culoare purpurie. [Dic╚Ťionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003]
ERYSIMUM L., MIXANDRE S─éLBATICE, fam, Cruciferae. Gen originar din Asia, America de N, sudul Europei, cca 82 specii, erbacee, anuale, bienale, perene cu peri gri, rar gri-p├«sloase. Tulpin─â erect─â. Frunze oblong-lanceolate, f─âr─â stipele, dentate, acoperite cu peri trifizi, cele superioare sesile, cele inferioare scurt-pe╚Ťiolate. ├Änfloresc mai-sept. Flori galbene-portocalii, mirositoare, hermafrodite (4 sepale, 4 petale lung-ungulate, 6 stamine cu glande nectarifere la baz─â, un stil simplu, cca 3 mm lungime, stigmat ├«ntreg sau bilobat), dispuse ├«n raceme largi sau alungite. Fruct, silicv─â lung-pe╚Ťiolat─â, patrunghiular─â.
GLEDITSCHIA L., GL─éDI╚Ü─é, PL─éTIC─é, RO╚śCOV S─éLBATIC, fam. Leguminosae. Gen originar din Africa, America, Asia, Europa, America de S, cca 11 specii, arbori cu spini lungi, ramifica╚Ťi. Frunze simplu ╚Öi dublu-penate cu foliole mai mici. Flori verzi, poligame, ├«n raceme sau panicule, cu 6-10 stamine libere. Fructul, o p─âstaie turtit─â.
PRUNELLA L., PRUNELA, BUSUIOC S─éLBATEC, fam. Labiatae. Gen originar din regiunile continentale, 4-6 specii, erbacee, perene, scunde. Frunzele pe╚Ťiolate, oblong-ovate, rar penat-fidate, cu lobii liniari sau oblongi lipsite de stipele. Flori mov-ro╚Öietice sau purpur ╚Öi albe, dispuse ├«n spic dens, terminal (caliciul cilindric- campanulat, bilabiat, cu 10 nervuri neregulate, baza superioar─â cu 3 din╚Ťi la╚Ťi, scur╚Ťi, cea inferioar─â cu 3 din╚Ťi sub╚Ťiri, lungi, antere cu 2 loji, stil crestat ├«n v├«rf), dispuse In spic dens, terminal.

S─âlbatic dex online | sinonim

S─âlbatic definitie

Intrare: s─âlbatic (adj.)
s─âlbatic adjectiv
s─âlbatec adjectiv
Intrare: s─âlbatic (s.m.)
s─âlbatic substantiv masculin
s─âlbatec substantiv masculin
Intrare: busuioc-s─âlbatic
busuioc-s─âlbatic (numai) singular substantiv masculin
Intrare: cocoș-sălbatic
cocoș-sălbatic substantiv masculin
Intrare: g─âin─â-s─âlbatic─â
g─âin─â-s─âlbatic─â substantiv feminin
Intrare: micsandr─â-s─âlbatic─â
micsandr─â-s─âlbatic─â substantiv feminin
Intrare: neghin─â-s─âlbatic─â
neghin─â-s─âlbatic─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: porc-s─âlbatic
porc-s─âlbatic substantiv masculin
Intrare: rut─â-s─âlbatic─â
rut─â-s─âlbatic─â substantiv feminin
Intrare: usturoi-s─âlbatic
usturoi-s─âlbatic substantiv masculin (numai) singular
Intrare: p─âtrunjel-s─âlbatic
p─âtrunjel-s─âlbatic substantiv masculin (numai) singular