săivan definitie

17 definiții pentru săivan

SAIVÁN, saivane, s. n. 1. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi (sau pentru vite); perdea. 2. (Înv.) Cort deschis, asemănător cu un baldachin, destinat domnului sau înalților demnitari. [Var.: săiván s. n.] – Din tc. sayvan.
SĂIVÁN s. n. v. saivan.
SAIVÁN, saivane, s. n. 1. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi (sau pentru vite); perdea. 2. (Înv.) Cort deschis, asemănător cu un baldachin, destinat domnitorului sau înalților demnitari. [Var.: săiván s. n.] – Din tc. sayvan.
SĂIVÁN s. n. v. saivan.
SAIVÁN, saivane, s. n. (Și în forma săivan) 1. Adăpost de iarnă pentru oi sau pentru vite; perdea. V. saia3. A găsit penele păsărilor, la o margine de porumbiște, mai la deal de saivane. POPA, V. 23. Scotea apă cu burduful pentru vite și dormea în saivanul lor. SANDU-ALDEA, la CADE. 2. (Învechit) Cort deschis asemănător cu un baldachin, destinat domnitorului sau înalților demnitari. Au făcut popas la o dumbravă... și au stat la prînzare subt săivan. SADOVEANU, Z. C. 328. – Pronunțat: sa-i-. – Variantă: săiván s. n.
SĂIVÁN s. n. v. saivan.
saiván (sai-) s. n., pl. saiváne
saiván s. n. (sil. sai-), pl. saiváne
SAIVÁN s. (reg.) colniță. (~ pentru oi.)
SAIVÁN s. v. șopron, șură.
saiván (saiváne), s. n.1. Cort. – 2. (Mold., Dobr.) Șopron. – Var. săivan, seivan. Tc. sayvan (Șeineanu, II, 308), din per. sayeban, cf. bg. saivan.
SAIVÁN ~e n. 1) Adăpost de iarnă pentru oi sau pentru vite. 2) ist. Cort deschis destinat domnitorului sau înalților demnitari. [Sil. sai-] /<turc. sayvan
saivan n. 1. Mold. adăpost de iarnă, pentru oi; 2. (Dobrogea) magazie de adăpostit șirele de tutun pe timpul umed. [Vechiu-rom. saivan, cort deschis = turc. SAYVAN, lit. umbrar].
saĭván n., pl. e și urĭ (turc. saĭvan, d. pers. saĭeban, umbrar, d. saĭe, umbră; bg. saĭvant, șopron. V. saĭa 3). Umbrar de pînză, cort deschis, baldachin, tendă. Azĭ. Munt. Mold. Dobr. Staul de nuĭele lipite cu lut, de vălătucĭ orĭ de chirpicĭ. Magazie de ținut șirele de foĭ de tutun pe timp ploios. – Și săĭvan și saĭvant. V. saĭa 3, otac.
săĭván V. saĭvan.
saivan s. v. ȘOPRON. ȘURĂ.
SAIVAN s. (reg.) colniță. (~ pentru oi.)

săivan dex

Intrare: saivan
saivan substantiv neutru
  • silabisire: sai-
săivan