sâcâială definitie

8 definiții pentru sâcâială

SÂCÂIÁLĂ, săcâieli, s. f. Faptul de a sâcâi; cicăleală. [Pr.: -câ-ia-] – Sâcâi + suf. -eală.
SÂCÂIÁLĂ, sâcâieli, s. f. Faptul de a sâcâi; cicăleală. [Pr.: -câ-ia-] – Sâcâi + suf. -eală.
SÎCÎIÁLĂ, sîcîieli, s. f. Faptul de a sîcîi.
sâcâiálă s. f., g.-d. art. sâcâiélii; pl. sâcâiéli
sâcâiálă s. f., g.-d. art. sâcâiélii; pl. sâcâiéli
SÂCÂIÁLĂ s. 1. v. enervare. 2. v. cicăleală.
sîcîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de sîcîĭ.
SÎCÎIA s. 1. agasare, enervare, iritare, plictisire, sîcîire, (livr.) tracasare, (pop.) zădărîre. (~ cuiva cu fleacuri.) 2. bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, (reg.) morocăneală, (fig.) pisălogeală. (Termină cu ~!)

sâcâială dex

Intrare: sâcâială
sâcâială substantiv feminin