RĂZMERÍ, răzmeresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A alunga, a îndepărta. – Cf. răzmeriță.

RĂZMERÍ, răzmeresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A alunga, a îndepărta. – Cf. răzmeriță.

RĂZMERÍ, răzmeresc, vb. IV. Tranz. (Neobișnuit) A alunga, a trimite departe, a îndepărta. Peste cîteva zile, Vasia a fost răzmerit în altă parte. POPA, V. 345.

răzmerí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzmerésc, imperf. 3 sg. răzmereá; conj. prez. 3 să răzmereáscă

răzmerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzmerésc, imperf. 3 sg. răzmereá; conj. prez. 3 sg. și pl. răzmereáscă

RĂZMERÍ vb. v. alunga, depărta, goní, izgoni, îndepărta.

răzmeri vb. v. ALUNGA. DEPĂRTA. GONI. IZGONI. ÎNDEPĂRTA.