Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
RĂTUÍ vb. v. salva, scăpa.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
rătuí (-ésc, -ít), vb. – (Mold.) A salva. Pol. ratować (Tiktin). Sec. XVII, înv.
- sursa: DER 1958-1966
- permalink
rătuĭésc v. tr. (pol. ratowač). Mold. L. V. Salvez.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
rătui vb. v. SALVA. SCĂPA.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Rătuit dex online | sinonim
Rătuit definitie
Intrare: rătuire
rătuire infinitiv lung
rătuit participiu
Intrare: rătui
rătui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
