GRÉCO-RĂSĂRITEÁN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

RĂSĂRITEÁN, -Ă, răsăriteni, -e, adj., s. m. 1. Adj. De la răsărit1, situat la răsărit¹. ◊ Biserica răsăriteană = biserica ortodoxă. 2. S. m. Locuitor din răsărit¹; oriental. – Răsărit¹ + suf. -ean.

GRECO-RĂSĂRITEÁN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

RĂSĂRITEÁN, -Ă, răsăriteni, -e, adj. De la răsărit¹, situat la răsărit¹. ◊ Biserica răsăriteană = biserica ortodoxă. ♦ (Substantivat) Locuitor din răsărit¹; oriental. – Răsărit¹ + suf. -ean.

RĂSĂRITEÁN, -Ă, răsăriteni, -e, adj. (În opoziție cu apusean) De la răsărit, situat spre răsărit (în raport cu un punct de reper dat). Astăzi lumea răsăriteană e liberă să grăiască și să scrie fiecare după neamul său, în limba pe care-o vorbește. SADOVEANU, E. 188. ◊ Biserica răsăriteană = biserica greco-orientală, ortodoxă. ♦ (Substantivat) Locuitor din răsărit; oriental.

gréco-răsăriteán (rar) adj. m., s. m., pl. gréco-răsăriténi; adj. f., s. f. gréco-răsăriteánă, pl. gréco-răsăriténe

răsăriteán adj. m., s. m., pl. răsăriténi; adj. f. răsăriteánă, pl. răsăriténe

răsăriteán adj. m., s. m., pl. răsăriténi; f. sg. răsăriteánă, pl. răsăriténe

GRECO-RĂSĂRITEÁN adj., s. v. greco-oriental, ortodox.

RĂSĂRITEÁN adj. v. estic.

Răsăritean ≠ apusean, occidental

RĂSĂRITEÁN¹ ~éană (~éni, ~éne) 1) (în opoziție cu apusean) Care se află la răsărit; estic. Frontieră ~eană. 2) Care este caracteristic pentru răsărit; din răsărit; din orient; oriental; estic. /răsărit + suf. ~ean

RĂSĂRITEÁN² ~éni m. Persoană care face parte din populația de bază a unei țări sau regiuni din răsărit sau este originară din această țară sau regiune; oriental. /răsărit + suf. ~ean

răsăritean a. și m. 1. oriental; 2. ce ține de biserica greacă.

răsăriteán, -că s., pl. enĭ, ence (d. răsărit). Locuitor din răsărit, oriental. (Adj. -ean, -eană: biserica răsăriteană. Această formă de adj. e greșit formată de literațĭ. Ar trebui să se zică răsăritenesc, ca orășenesc. Românu zice obișnuit biserica răsărituluĭ saŭ din răsărit. Cp. cu județean).

greco-răsăritean adj., s. v. GRECO-ORIENTAL. ORTODOX.

RĂSĂRITEAN adj. estic, oriental, (înv.) ostic, răsăritenesc. (Regiunea ~ a Carpaților.)